OUG 9: O (noua) nebuloasa de miliarde

bani-716x300.jpg

O noua Ordonanta de Urgenta data de guvernul Grideanu ridica semne de intrebare si creeaza confuzie. Este vorba de OUG numarul 9, care ar permite angajarea de cheltuieli fara limite si fara raspundere penala. Documentul modifica practic Legea Finantelor Publice si da asadar mana libera primarilor sau institutiilor publice sa incheie contracte cu orice valoare, fara vreo raspundere ulterioara.

Un amendament al opozitiei , aprobat la Legea Bugetului, a corectat intre timp situatia. Problema insa, explica juristii, este ca atata vreme cat Ordonanta 9 nu este aborgata, vor fi, simultan, doua legi contradictorii in vigoare.

Este o situatie care arata, o data in plus, ca guvernul Grindeanu e depasit de situatie spune, la RFI, Sorin Ionita, de la Expert Forum. Este vorba asadar de o contradictie legislativa si, daca Ordonanta 9 nu este aborgata, ar putea urma un festival de incepere de lucrari de care ar putea beneficia tot firmele de casa, explica Sorin Ionita:

Sorin Ionita: Au castigat cu scor foarte mare. Ideea era ca vor face un guvern puternic si vor putea face niste chestii daca sunt foarte bine organizati. Este o legenda. De fapt, le scapa totul din mana. De Ordonanta nr. 9 am aflat dupa aceea. Ea scoate niste elemente de tehnica bugetara. Creditele de angajament inseamna tot o datorie publica, doar ca anul acesta nu se cheama si nu se socotesc asa. Ieseau niste plafonari care opreau un sef de institutie, fie primar, fie ministru, fie alt ceva, sa isi cheme toti prietenii cu firme si sa le spuna sa inceapa lucrarile, dar sa ii plateasca atunci cand vor avea banii. Cam acest lucru se intampla in practica in Romania. Daca este o limita, macar nu puteau face acest lucru prea mult sau in cantitati prea mari. Daca nu mai e nicio limita, vor face un festival de incepere de lucrari. Nu vor plati pe nimeni cu exceptia firmelor favorite, care vor umfla pretul ca sa isi diminueze riscul de a nu fi platiti. Va iesi o ciulama totala si o supra indatorare a tarii. Din fericire, ministrul finantelor a parut mult mai responsabil decat colegii sai de cabinet si a acceptat un amendament al opozitiei, care a reintrodus plafonarea acestei practici.

Reporter: Dar amendamentul a fost depus la legea bugetului.

S.I: Da, la legea bugetului, de catre opozitie, de catre USR. Iar ministrul de finante l-a acceptat. Se pare ca nu stia despre ce au facut pe acolo. Se pare ca ideea inlaturarii plafonului venise tot de la justitie, de la domnul Iordache.

Rep: Este o informatie inca neconfirmata. La momentul acesta este in vigoare si Ordonanta 9?

S.I: Aceasta este problema. Se pare ca ar exista norme de tehnica legislativa care ne spun ce se intampla in astfel de cazuri. Avem in vigoare legea bugetului, refacuta sa arate bine, cu plafonare de indatorare, dar Ordonanta 9, care inlatura plafonul este si ea in vigoare. Nu au avut timp sa o abroge. Sau nu s-au gandit sau nu vor sa o abroge. Eu zic sa vina mai multi juristi. S-ar putea sa fie mai multe pareri. Sa ne explice daca este bine sau daca este o confuzie si in chestia aceasta si o sa avem probleme. Cel mai bine ar fi ca in prima sedinta de Guvern sa abroge Ordonanta 9, pentru ca lucrurile sa fie clare. Nu ii costa nimic sa o abroge. Dar trebuie sa o abroge cu grija. In ea mai sunt si alte lucruri, care sunt bine sa ramana. Sa nu abroge lucruri care nu trebuie abrogate. In acest moment eu nu ii cred in stare, nici daca ar avea bune intentii. Ministerul Justitiei este praf si pulbere. Chiar daca incearca sa faca ceva bun, in acest moment este clar ca nu sunt in stare. E clar ca premierul nu controleaza nimic. Nu stie. Ii vin hartii in fata, le semneaza, le ia inapoi. Trimite proiecte de lege, le ia inapoi. Ce este chestia aceasta?

Rep: Se pare ca Ministerul Justitiei ar fi avut teoretic o oarecare competenta.

S.I: Ministerul Justitiei avizeaza orice ordonanta pentru legalitate.

Rep: Dar se elimina si raspunderea penala. Practic, asta ii implica. Pe de alta parte, este greu sa credem ca Ministerul Finantelor era in orb, din moment ce ordonanta aducea modificari importante legii finantelor publice.

S.I: Conteaza ordinea in care au semnat. Eu nu stiu. Daca justitia a intervenit pe text dupa ce actul a plecat de la finante, s-ar putea pur si simplu sa nu le fi spus sau sa fi modificat ceva in substanta ordonantei. Situatia este complet anormala. Acesta nu este un guvern de mana forte. In bulibaseala sunt foarte eficienti la a strica lucruri.

Rep. In acest moment ma pun in locul unui primar. Ce ar putea sa faca primariile in aceasta perioada? Ar putea sa angajeze credite fara limita? Este vreun risc chiar in aceasta perioada de confuzie?

S.I: Bineinteles. In acest moment, daca esti primar responsabil, asa cum cred ca asa sunt in mare majoritate si nu esti aventurier, asa cum sunt cativa de prin Guvern, stai frumos si nu angajezi nimic, ca sa nu pici in vreo chestie penala. Sa angajeze ce este de angajat, sa faca proiecte europene bune si sa nu se arunce la marile PNDL-uri de 30 de miliarde pentru ca nu se stie.

Rep: Dincolo de legi si de detalii tehnice, negru pe alb, daca o primarie are un buget de zece lei, prin absurd. Cum poate un primar sa angajeze si sa incheie contracte de 100.000 de lei?

S.I: Chiar asa cum ati spus. Avea un anumit buget anul acesta si a angajat cheltuieli mai mari decat bugetul sau decat partea de cheltuieli de capital din buget.

Rep: Ca act administrativ, ce fel de administrator este acel primar care stie ca are zece lei in portofel, dar se intinde la cheltuieli de sute de mii?

S.I: Astfel de lucruri se mai fac. De exemplu, daca angajezi un proiect de investitii, o infrastructura locala, aceasta nu se face intr-un an. Ai angajat un proiect de o anumita valorare, instins pe mai multi ani. Iti proiectezi o cheltuiala in ficare an. Semnezi contractul cu cei care iti fac lucrarile pe intreaga suma, dar acest lucru nu inseamna ca le dai suma intreaga anul acesta. Exista un calendar de cheltuieli.

Rep: Fireste, dar exista si o estimare a banilor pe care ii vei avea.

S.I: Ar trebui sa existe o estimare a banilor, daca am avea un sistem fiscal si de venituri locale stabil, daca vorbim despre primarii. Atunci cand de-a lungul anilor s-a redus partea stabila, pe formule automate si din ce in ce mai mult din transferuri au intrat pe pixul ministrului, anual sau chiar de mai multe ori pe an la rectificari bugetare, cui si cand vrea el fara niciun fel de justificare, ca primar nu ai nicio predictibilitate de la un an la altul. Aceasta este diferenta dintre un sistem discretionar de alocare din pixul ministrului si un sistem cu formule. In momentul de fata nimic nu merge. Este un sistem daramat in mod deliberat pentru a introduce cat mai multa incertitudine, astfel incat toata lumea sa depinda de alocari discretionare de la consiliul judetean sau de la ministere. Acest sistem se cheama clientelism.

Sursa: RFI

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *