Pașii regionalizării aparatului fiscal

Incă din aprilie-mai a.c. aveam să auzim oficial (cf. Program de convergență 2012-2015) că nivelurile joase ale conformării voluntare și colectării, pe fondul unei evaziuni relativ ridicate, reclamă adoptarea unui nou tip de structură a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). Dacă atunci cineva se mai putea îndoi că s-ar întreprinde ceva de anvergură pe acest plan, iată că deja, în unele documente oficiale (anexele Scrisorii de Intenţie adresată FMI la 12 septembrie 2012, semnată de ministrul de finanțe și guvernatorul BNR) sînt inserate cîteva lucruri cît se poate de concrete în acest sens. Astfel, se arată aici, ”ca parte a procesului de restructurare şi modernizare a ANAF, ne propunem să consolidăm actualul număr de 221 unităţi fiscale în opt direcţii regionale (pînă la mijlocul anului 2013) şi 47 de unităţi fiscale locale (pînă în anul 2015)”. Așadar, peste mai puțin de trei ani, numărul de administraţii financiare va fi drastic redus, în proporție de unu la cinci din unităţile actuale, rămînînd doar cîte una în fiecare judeţ și sector al Municipiului București (41 + 6). Alt efect este acela că direcţiile de finanţe publice, vamă şi gardă financiară vor fuziona într-o unică structură. Apoi, ANAF, cu cei 26.769 angajați ai săi (din care 2.976 la vamă și 1.026 la Garda financiară, 22.767 persoane ocupîndu-se efectiv cu probleme de administrare fiscale), ar putea prelua de la primării colectarea impozitelor pe proprietate (în principal, impozitele pe clădiri şi terenuri şi taxele pe mijloacele de transport), în numele autorităţilor locale. Aceasta este cu atît mai mult posibil cu cît recent s-a stabilit prin OUG ca taxarea să se realizeze în funcţie de destinaţie, şi nu de calitatea proprietarului (persoană fizică sau juridică). Strategiile deja existente, care vor fi urmate de emiterea unor acte normative de reorganizare, fac să apară (peste cca. 9 luni), în peisajul nostru fiscal, opt direcţii generale regionale de administrare fiscală (DGRAF), avînd competenţă teritorială similară celor opt regiuni de dezvoltare. Nu este exclus ca și Camerele de Conturi, singurele care prin lege asigură auditul public extern al finanțelor și sectorului de stat, să treacă de la organizarea județeană la cea regională. DGRAF vor integra și administrarea contribuabililor mijlocii la nivel de regiune, deţinînd funcţii suport adecvate. Evident, ”dispariția” puzderiei actuale de entități financiar-fiscale (41 DGFP-uri județene și DGFP Municipiul București, cu 42 AFP-uri pentru contribuabilii mijlocii, 221 AFP-uri, 8 direcții regionale vamale cu 42 direcții județene și 48 birouri vamale, 41 secții județene de Gardă financiară şi secția Municipiului Bucureşti) va genera unele probleme de personal. Ceea ce se anticipează este că angajaţii vor fi recalificaţi şi redistribuiţi către domeniile deficitare, concomitent cu recrutarea de specialişti în tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), drept ori în domeniul managerial. Zonele recunoscute ca fiind deficitare sînt cele care includ inspecţia fiscală, controlul vamal ulterior ori asistenţa contribuabililor. Succesul măsurilor arătate, în ansamblul lor, rămîne legat de modernizarea sistemului TIC și stimularea plăților bancare și electronice, creşterea posibilităţilor de interoperabilitate cu alte entități publice etc. Ceea ce remarcăm este că factorii executivi mizează – după aplicarea respectivelor măsuri – pe o creştere a nivelului conformării voluntare la declarare de la 87,27% în 2011, la 92% în 2016 şi a nivelului conformării voluntare la plată de la 77,9% în 2011 la 85% în 2016. In privința costului colectării, acesta ar putea scădea de la 9.800 lei pentru 1 milion de lei colectaţi în anul 2011 la sub 9.000 de lei pentru 1 milion de lei colectaţi în anul 2016. Insă, cea mai ambițioasă țintă este creşterea ponderii în PIB a veniturilor colectate de către ANAF de la 28,75% în anul 2011, la peste 30,5% în 2016.

About Ionel Bostan

Ionel Bostan este publicist şi prozator – membru al Uniunii Scriitorilor (USR) şi Asociaţiei Jurnaliştilor din România (AJR). N.21 februarie 1962, Giurgeşti-Tg.Frumos, judeţul Iaşi. Studiază Economia şi Dreptul la Univ. „Al.I.Cuza” Iaşi. Profesor universitar din anul 2002.