PARIUL MARILOR DECIZII la RASCRUCE de PRIVATIZARE
~ Guvernul Privat si-a depus “obolul” pe altarul Palatului Victoria ~
MOTTO: “Ceea ce lipseste cel mai mult Romaniei este coordonarea coordonarii”
(Comisarul European Danuta HUBNER, cf. Gheorghe POGEA)
Dincolo de paradoxul deliberat din titlu, initiativa comuna a AOAR, AmCham si “Business Standard”, denumita “Guvernul Privat” reprezinta, evident, o initiativa laudabila in sine. Dupa ce parasesti reticentele de principiu, constati ca punerea fata in fata a actualului program de guvernare al “Guvernului Public” in raport cu strategia “Guvernului Privat” constituie realmente un mecanism de lobby si impulsionare a unui stil decizional si organizatoric mult mai clar, mai hotarat si mai supus confruntarii cu alternative nu o data controversate, ce se pot insa dovedi baza de reflectie pentru decizii si masuri mai adanc argumentate, mai nuantate ca spectru al aplicarii si de mai mare impact pentru beneficiarii defavorizati ai oricarei guvernari.
Am avut, asadar, prilejul ca – asistand la dezbaterea finala de lansare a strategiei “Guvernului Privat” legata de “masurile anti-criza” – sa pot sintetiza din mers multe idei si proiecte provocative ce ar putea schimba, in termen de 3-4 ani, angrenajul societal romanesc care, deocamdata, cam asuda in gol si da semne de lehamite prematura. In cele ce urmeaza, nu imi propun sa fac o trecere exaustiva in revista a celor cinci directii prioritare de actiune sau a recomandarilor detaliate care insotesc acest document programatic. Totusi, este de remarcat ca cel putin jumatate din masurile promise de Guvernul Boc se inspira sau chiar coincid cu propunerile membrilor “Guvernului Privat”. Avem de-a face, oarecum, cu o premiera, in sensul ca o administratie nationala preia din sugestiile si propunerile furnizate de partenerii sociali, mass-media si societatea civila.
Mari sperante, dileme sfasietoare, ambitii pe masura
Voi insista, asadar, asupra punctelor cele mai pregnante din cadrul reuniunii si care continua sa framante publicul larg:
1. Necesitatea unei rapide de-fetisizari a conceptului de “criza economica”, vazuta mai ales de numerosi jurnalisti drept un fel de “drob de sare” al post-tranzitiei romanesti. Ministrul Gheorghe POGEA a insistat mult asupra acestei idei, cerand in mod direct sprijinul comunitatii de afaceri si al BNR in vederea indepartarii surselor gratuite de psihoza si a canalizarii energiilor spre elemente mult mai constructive.
2. Una dintre problemele cele mai generatoare de ingrijorare este considerata conjunctia nefasta intre lipsa lichiditatilor si ceea ce unul din vorbitori – omul de afaceri Constantin BOSTINA – a numit “auto-izolarea sistemului bancar romanesc”. In consecinta, urgenta deblocarii creditarii este considerata unul dintre elementele-cheie ale iesirii din actualul blocaj decizional-financiar si, totodata, o parghie pentru accesarea cu succes a finantarilor europene.
3. Foarte drastice sunt criticile membrilor “Guvernului Privat” referitoare la starea deplorabila in care a ajuns cercetarea-dezvoltarea in Romania. In acest sens, ei remarca ca doar fratii de pe insula Cipru mai sunt in urma Romaniei in aceasta privinta… Tocmai de aceea, personalitatile consultate au recomandat urgent impartirea responsabilitatilor intre “Guvernul Public” si zona privata in privinta finantarii cercetarii, in asa fel incat cea fundamentala sa fie asumata in principal de Guvern, iar cea aplicativa de catre mediul de afaceri.
4. Si in privinta reformei administrative tonul mediului privat este mult mai categoric decat manusile de catifea ale guvernantilor de facto. Astfel, programul “Guvernului Privat” prevede in mod clar: desfiintarea judetelor; formarea regiunilor; reformarea profunda a administratiei locale in baza unor obiective simple si foarte clare; reducerea la jumatate a numarului functionarilor publici in urmatorii patru ani; instituirea unui nivel de “middle management profesionalizat in cadrul administratiei publice”.
5. La capitolul dezvoltarea turismului, am remarcat amara constatare practica potrivit careia aproximativ 50% dintre hotelurile romanesti “sunt in afara standardelor turistice”, dar putine dintre recomandarile formulate ar putea avea o relevanta practica in conditiile actualei recesiuni economice. Cea mai consistenta vizeaza urgenta infiintarii unui centru de informare turistica pentru vizitatori in centrul Capitalei si in principalele puncte de acces in metropola. De asemenea, legiferarea master-planului recent finalizat ar trebui sa conduca urgent la o explozie a dezvoltarii de tip “domino pozitiv”, din care ar avea de castigat intreaga industrie de ospitalitate, ca si serviciile complementare acesteia.
6. In seria punctelor de convergenta intre “Guvernul Privat” si cel Public, distingem, in principal, drept valide urmatoarele puncte: imbunatatirea legii achizitiilor publice; simplificarea procedurilor de concesiune, expropriere si descarcare arheologica prin adoptarea unei legi a parteneriatului public-privat (PPP); renuntarea la impozitarea profitului reinvestit in domeniul dezvoltarii tehnologice; creearea, alaturi de fondul de garantare destinat IMM-urilor a unuia de contra-garantare a creditelor. Cea mai captivanta masura a fost propusa tot dinspre mediul de afaceri de catre Secretarul General AOAR, care a caracterizat PPP drept “extrema urgenta” si a exemplificat-o cu necesitatea concesionarii centralelor de incalzire catre mediul privat ca importanta masura de redresare economica si de protectie a consumatorilor.
7. Chiar daca enuntata in ceasul al 12-lea, propunerea formulata de Ministrul Economiei cu privire la necesitatea introducerii rapide a unui “investment grade national” in Romania (clasificarea oportunitatilor investitionale in atentia investitorilor strategici) pare o solutie interesanta in vederea imbunatatirii rateing-ului de tara. Din pacate aceasta propunere a Dlui Videanu nu a fost insotita si de anuntarea unui plan de masuri cu privire la consolidarea mecanismelor de lobby economic si politic ale Romaniei pe langa institutiile europene si organismele financiare internationale.
Marile puncte, idei si personalitati absente la eveniment
Intr-un fel, absentele de la aceasta reuniune au parut mai graitoare decat unele dintre prezentele din randul confederatiilor patronale sau sindicale si de aceea le voi enumera succint:
§ nici un ministru sau macar secretar/sub-secretar de sta din partea partenerilor de coalitie nu a onorat acest conclav al inteleptilor;
§ nici macar Reprezentanta Comisiei Europene nu si-a facut timp in agenda pentru a observa cel putin de pe margine acest moment de varf al dialogului guvern-societatea civila;
§ atat in framework-ul cat si in tonul dezbaterilor a lipsit in mod clar fervoarea si aplombul dezbaterilor de tip european, in special pentru ca vorbitorii nu s-au raportat in general la aplicarea acquis-ului comunitar, nu s-au subsumat strategiilor specifice ale institutiilor UE si nu au propus cai de reducere a conflictelor/litigiilor intre Guvernul Romaniei si Comisia Europeana. A lipsit atat Seful Departamentului de Afaceri Europene, cat si ceilalti responsabili-cheie ai institutiilor menite sa sprijine aplicarea corecta si transparenta a procesului de guvernare (Curtea de Conturi sau macar Autoritatea de Audit pentru fonduri structurale din cadrul acesteia, ANRMAP, Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor in domeniul Achizitiilor Publice, Departamentul de Afaceri Economice din cadrul MAE, Comisiile de specialitate ale Parlamentului Romaniei etc).
Dincolo de toate aceste eventuale neajunsuri, moderatorii Adrian MIRSANU si Dan SUCIU merita elogiati pentru intensitate, prezenta de spirit si rafinamentul ironic cu care au reusit sa tempereze excesele si sa faca un laudatio elocvent efortului celor 150 de temerari care s-au angajat in misiunea riscanta de “privatizare” (deschidere spre dialog) a uneori impenetrabilei redute care este Executivul roman, care, dupa trei luni, mai jinduieste inca dupa desemnarea purtatorului sau de cuvant…
pentru Early Warning Support Newsletter
editat de Platforma de Actiune si Interventie Rapida “EU-RO Clearing Funds”
c/o EUROLINK-Casa Europei (www.StructuralFunds.ro)
