Patronatul Investitorilor Autohtoni considera ca directionarea investitiilor in sectoarele economice cel mai putin competitive in plan european, cu productivitate foarte scazuta, costuri de personal mici si grad redus de calificare a fortei de munca, precum fabricarea produselor textile, prelucrarea lemnului, tabacirea pieilor, incaltaminte si marochinarie, creste semnificativ riscul de cheltuire ineficienta a fondurilor publice si de estompare a impactului asteptat, ca urmare a utilizarii instrumentelor structurale in procesul de dezvoltare a mediului de afaceri in general si a IMM-urilor in special.
Intr-o scrisoare deschisa adresata ministrului Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, si vicepremierului Vasile Dincu, Patronatul Investitorilor Autohtoni doreste sa atraga atentia asupra unei „stari de fapt anormale” ce caracterizeaza cadrul actual de alocare si directionare a fondurilor europene nerambursabile, cu precadere prin intermediul Programului Operational Regional 2014 — 2020, „ce poate avea profunde implicatii negative asupra dezvoltarii economice regionale a Romaniei, in perioada urmatoare”.
„(…) constatam faptul ca subventiile acordate in cadrul programelor de finantare europeana fie nu sunt suficient directionate catre industria prelucratoare (principalul angajator la nivel national), fie sunt destinate unor sectoare economice care nu prezinta nicio perspectiva reala de a genera valoare adaugata la nivel regional si de a spori competitivitatea economica nationala in raport cu pietele externe. Cu titlu de exemplu, in Strategia Nationala de Competitivitate 2014-2020, sunt identificate ca sectoare prioritare de dezvoltare din sfera industriei prelucratoare domeniile textile si pielarie, respectiv lemn si mobila, care se afla la nivel european intre primele cinci industrii necompetitive si fara perspective de a genera valoare adaugata„, afirma investitorii.
In acest sens, Patronatul Investitorilor Autohtoni face referire la un studiu recent realizat din care rezulta ca, la nivelul Romaniei, industria prelucratoare constituie principalul sector angajator, cu un numar de 1.185.617 contracte de munca, reprezentand circa 25% din totalul contractelor de munca inregistrate la nivel national in anul 2015.
„Analizand particularitatile structurale ale industriei prelucratoare din Romania, a reiesit faptul ca acest sector industrial este specializat preponderent in domenii precum: fabricarea articolelor de imbracaminte — 148.806 contracte de munca, fabricarea de mobila — 60.005 contracte de munca, fabricarea articolelor de marochinarie si incaltaminte — 48.893 contracte de munca etc, in timp ce structura fortei de munca din Romania se caracterizeaza printr-o pondere relativ ridicata a lucratorilor necalificati in total personal”, spune patronatul.
Investitorii romani atrag atentia asupra faptului ca aceste sectoare industriale, in care economia romaneasca tinde sa se specializeze, constituie la nivel european domenii industriale caracterizate prin productivitate scazuta si cerinte reduse de calificare a fortei de munca.
„Conform Eurostat, fabricarea de mobila, tabacirea si finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor textile si, in special, fabricarea articolelor de incaltaminte sunt domenii caracterizate prin niveluri ale productivitatii muncii ce variaza intre 19.000 — 35.000 euro/angajat anual si care, in consecinta, nu genereaza valoare adaugata si nu pot constitui fundamentul unei dezvoltari economice durabile la nivel regional sau national, mai ales in conditiile in care, in contrapartida, domeniile identificate la nivel european ca intens generatoare de valoare adaugata sunt cvasi-inexistente in economia autohtona”, spun acestia.
Potrivit sursei citate, in mod concret, la nivelul Programului Operational Regional, se constata faptul ca „in cadrul mult-asteptatei operatiuni 2.2., vazuta ca una dintre principalele surse de sprijin pentru dezvoltarea afacerilor IMM-urilor in perioada 2014-2020, lista codurilor CAEN eligibile pentru industria prelucratoare cuprinde doar grupele 13, 14, 15, 16, 26 si 29 (conform CAEN Rev. 2), adica doar 6 grupe din 24 (!), proportie evident subevaluata pentru un sector economic principal la nivel national in ceea ce priveste numarul de contracte de munca arondate”.
In plus, Patronatul Investitorilor Autohtoni mentioneaza ca grupa 13 include activitati referitoare la fabricarea produselor textile, grupa 14 activitati referitoare la prelucrarea lemnului, grupa 15 activitati referitoare la tabacirea pieilor, incaltaminte si marochinarie, „adica sectoarele economice cel mai putin competitive in plan european, cu productivitate foarte scazuta, costuri de personal de asemenea scazute si grad redus de calificare a fortei de munca”.
Totodata, oamenii de afaceri romani avertizeaza ca specializarea economiei romanesti pe sectoare de activitate cu valoare adaugata scazuta si productivitate a muncii scazuta este, de regula, relationata direct cu nivelurile salariale ale personalului care isi desfasoara activitatea in aceste domenii; astfel, nivelurile salariale scazute cu care sunt remunerati angajatii romani plaseaza tara noastra pe penultima pozitie in Europa, cu o medie de 7.200 euro/cap de locuitor, in fata Bulgariei (5.700 euro/cap de locuitor), dar la o distanta uriasa de primele pozitii din ierarhie, respectiv Luxemburg (80.500 euro/cap de locuitor), Norvegia (67.600 euro/cap de locuitor) sau Elvetia (57.100 euro/cap de locuitor).
„Fara a solicita in vreun fel restrangerea sectoarelor economice eligibile pentru primirea de subventii prin intermediul finantarilor europene nerambursabile, Patronatul Investitorilor Autohtoni subliniaza faptul ca directionarea investitiilor in sectoarele economice mentionate mai sus creste semnificativ riscul de cheltuire ineficienta a fondurilor publice si de estompare a impactului asteptat ca urmare a utilizarii instrumentelor structurale in procesul de dezvoltare a mediului de afaceri in general si a IMM-urilor in special”, spun acestia.
Ei apreciaza ca, in prima instanta, este oportuna o extindere a domeniilor eligibile pentru accesarea de finantari nerambursabile, prin includerea in lista codurilor CAEN eligibile a unui numar cat mai ridicat de grupe apartinand industriei prelucratoare, cu un accent special pe sectoarele emergente la nivel european, pentru care exista perspectiva competitivitatii pe un orizont de timp mediu sau lung.
„Ulterior, sustinem ca este necesara chiar o incurajarea investitiilor in aceste domenii cu adevarat prioritare prin prisma potentialului de a genera valoare adaugata, prin departajarea lor in cadrul evaluarii tehnico-financiare, prin acordarea unor punctaje suplimentare in functie de indicele de competitivitate al respectivelor industrii calculat la nivel european, si nu prin raportare la Strategia Nationala de Competitivitate, cum se procedeaza in prezent, in conditiile in care aceasta, conform tuturor statisticilor europene, nu este ancorata intr-o perspectiva progresista si inovativa de dezvoltare, ci intr-o abordare traditionalist-necompetitiva”, mai spune Patronatul Investitorilor Autohtoni, in scrisoarea deschisa.
Sursa: Agerpres
Este vorba de competitivitate prin creatie in industria textila, incaltaminte, mobila, etc. acolo unde se poate scoate valoare din design. Industriile creative sunt varful de lance al Romaniei.
La 1 an de la adoptarea Strategiei prin HG, la 2 ani de la incheierea Acordului de Parteneriat CE-Romania, la peste 1 an de la adoptarea programelor structurale pentru Romania, acest Parteneriat descopera ce se stia de vreo 3-4 ani. Ca au fost alese niste domenii de competitivitate pentru Romania.