Fermierii romani au pierdut 1,4 miliarde de euro de la Uniunea Europeana pentru ca nu au avut bani de cofinantari pentru proiectele dezvoltate cu finantare nerambursabila, nimeni nu i-a imprumutat, iar statul nu le-a oferit garantii ca sa se poata imprumuta. Astfel ca, din totalul de 9 miliarde de euro acordate de UE pentru investitii in agricultura si dezvoltare rurala intre 2007 si 2013, Romania a luat doar 7,6 mld. euro.
Cofinantarea pentru proiectele dezvoltate prin PNDR (Programul National de Dezvoltare Rurala) inseamna in medie 30% dintr-un proiect la care se adauga cheltu¬ielile legate de TVA, care, in astfel de cazuri, nu sunt cheltuieli eligibile.
Bancile, guvernul si autoritatile locale nu au stiut sa dezvolte linii de credit sau programe de ajutor pentru potentialii beneficiari ai fondurilor de dezvoltare rurala. Intr-o tara in care jumatate din populatie traieste in mediul rural, care cheltuieste pe ajutoare sociale 75 de miliarde de lei anual, nu s-au gasit 4 miliarde de lei pentru confinantarea programelor de dezvoltare rurala, care in ultima instanta inseamna investitii in dezvoltare.
„Au picat multe proiecte din cauza cofinantarii. Este o problema pentru ca multe dintre societatile care au aplicat erau start-up-uri, iar cand s-au dus la banca fara un istoric, s-au lovit de un refuz. Bancile, in momentul de fata, nu mai crediteaza pentru fonduri europene fara un istoric sau un codebitor, deci solicita un istoric de cel putin trei exercitii financiare incheiate ca sa vada ca exista capacitatea de rambursare, chiar si in eventualitatea unui esec al proiectului. O solutie ar putea fi o politica mai relaxata a bancilor privind fondurile europene, poate o conlucrare a ministerului cu bancile cred ca ar fi necesara“, a declarat Radu Moldoveanu, managing partner la Smart Business Projects, firma specializata pe consultanta pentru fonduri UE.
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) admite ca principalele motive pentru care nu s-a atins un grad de absorbtie de 100% pe fondurile de dezvoltare rurala in exercitiul financiar 2007 – 2013 sunt „indisponibilitatea beneficiarilor de a asigura cofinantarea (din cauza modului defectuos de dimensionare a proiectului raportat la capacitatea reala de cofinantare privata), precum si a conditiilor restrictive impuse de catre institutiile financiare“, argumente confirmate si de un reprezentat al industriei lactatelor. „Ne intrebam de ce fermierii romani acceseaza greu fonduri europene, va spun eu de ce! Ca nu au cofinantarea aia 25-30%, plus TVA-ul la inputuri, ajungi la 40%. Daca sunt 10 miliarde de euro de absorbit pe PNDR mai trebuie sa vina si romanul cu cofinantare, dar de unde sa-i ia, pentru ca ei sunt decapitalizati, iar bancile sunt reticente sa acorde imprumuturi fermierilor. Un fermier olandez din Romania are cerinte de creditare mult mai mari aici decat in Olanda“, a declarat recent intr-un interviu Dorin Cojocaru, presedintele Asociatiei Patronale din Industria Laptelui.
Prin PNDR 2007 – 2013, Romania a avut la dispozitie peste 9 miliarde de euro pentru investitii in agricultura si dezvoltare rurala, din care a reusit sa aceeseze in jur de 85%, adica in jur de 7,6 miliarde de euro, cat reprezinta platile efectuate de Agentia Nationala de Investitii Rurale (AFIR) catre beneficiari, conform reprezentantilor MADR.
Cele mai multe proiecte depuse in exercitiul financiar anterior au fost pentru masura 112 „Instalarea tinerilor fermieri“, pentru care au fost depuse peste 12.000 de proiecte de catre tinerii interesati sa isi deschida o afacere in agrobusiness, masura pentru care s-au efectuat plati de peste 305 milioane de euro. Ca valoare, cei mai multi bani din fondurile europene destinate agriculturii prin PNDR 2007-2013 au mers spre modernizarea exploatatiilor agricole, masura pentru care au fost efectuate plati totale de peste 660 milioane de euro.
Prin PNDR 2014 – 2020, Romania are la dispozitie 8 mld. euro pentru investitii in agri¬cultura si dezvoltare rurala, cu 1 mld. euro mai putin decat in mandatul anterior, pentru care MADR si-a propus un grad de absorbtie de 100%, avand in vedere experienta acumulata si faptul ca platile pot fi efectuate pana in 2023.
In 2016, AFIR a anutat in jur de 200 de evenimente de informare pentru fermieri desfasurate in diferite judete din tara, iar Ministerul Agriculturii a anutat recent lansarea programului „Clasa de mijloc la sate“, menita sa vina in ajutorul agricultorilor sau locuitorilor de la sate. Principalele schimbari prevazute in acest program sunt eliminarea cofinatarii pentru anumite masuri, eliminarea dublei impozitari pentru producatorii agricoli care se asociaza, precum si cresterea numarului de potentiali beneficiari prin modificarea conditiilor de eligibilitate.
Sursa: Ziarul Financiar
