Primarul care a construit cea mai prospera comuna din Romania. „Nu exista gospodarie fara apa, canal, gaz, internet si asfalt“

646x404-1.jpg

Gheorghe Damian este primarul care daca nu ar fi existat, probabil ar fi trebuit inventat. Administreaza de 16 ani comuna Ciugud din judetul Alba, unde, aproape de fiecare data a fost ales cu peste 80% din voturile cetatenilor. in interviul care urmeaza povesteste despre cum a inceput si cum a reusit sa aduca comuna la unul dintre cele mai ridicate standarde de viata din Romania.

„Weekend Adevarul“: Cum ati ajuns primar la Ciugud si ce ati gasit in primarie la momentul respectiv?

Gheorghe Damian: in 2000 m-am hotarat sa candidez la primarie, dupa opt ani in care am asteptat sa se schimbe ceva in bine in viata oamenilor din Ciugud. Vazand ca nu se intampla nimic am decis ca schimbarea trebuie sa inceapa cu noi. Eram candidatul cotat cu cele mai reduse sanse pentru ca nu ma cunostea aproape nimeni, doar vecinii. Mi-am facut o campanie bazata pe nevoi si pe viziunea mea cum as fi vazut Ciugudul la vremea respectiva. A fost greu sa ajung in turul doi, dar, in final, am castigat. Ajuns primar nu a fost deloc usor pentru ca sunt de profesie asistent medical, nu am mai avut de-a face cu administratia publica. Ciugudul era atunci o comuna cu venituri proprii foarte mici, cam 70.000 de lei – 15.000 euro la valoarea de acum. Nevoile erau, insa, imense, nu aveam infrastructura, nu aveam nimic, toate cladirele publice erau demolate, strazile erau praf, trebuia apa, canalizare, asfalt si multe altele

Cum ati reusit sa depasiti problema lipsei banilor pentru investitii?

Singura solutie de atunci a fost sa investesc in oameni, sa aduc alaturi de mine persoane tinere care au inteles viziunea si proiectul meu, impreuna cu care am crescut in aceasta administratie. Dupa aceea, am inceput sa particip cu colegii la conferinte din tara si strainatate, cursuri, ca sa pot sa inteleg cat mai bine fenomenul si sa imi structurez strategia cat se poate de sanatos. La un moment dat, am ajuns la problema banilor. Trebuia sa facem ceva sa ne castigam independenta financiara, sa nu mai depindem de cine conduce guvernul sau judetul. Asa am identificat o pasune in apropierea centurii muncipiului Alba Iulia, in afara spatiului locativ al comunei pe care am decis sa o transformam in zona industriala. A fost o decizie curajoasa pentru ca la vremea respectiva sa iei 30 de ha dintr-o pasune si sa o dai firmelor era considerat de unii o nebunie, drept pentru care am si fost invitat la diverse institutii sa dau cu subsemnatul. Era anul 2005, cand am adus primul investitor in zona. Nu am reusit acest lucru in primul mandat pentru ca nu am avut majoritate in consiliul local. in cativa ani zona industriala a devenit principalul motor de dezvoltare a comunei. Fara aceste investitii am fi fost in continuare o comuna saraca, cu probleme sociale. Asa tindem sa nu avem someri, nu avem niciun asistat social si doar doua persoane care primesc venitul minim garantat. Veniturile proprii au crescut de la 15.000 de euro in 2000, la 1 milion de euro in prezent.

O alta poveste de succes pentru comuna Ciugud sunt fondurile europene. Cum ati inceput si care sunt cele mai importante proiecte?

In 2003 am fost intr-o prima vizita de lucru in Germania unde am invatat pentru prima data ce insemana fondurile europene pentru dezvoltarea unei comunitati. De aici a venit totul. S-a inceput cu fondurile de preaderare, unde ne-am antrenat in scrierea de proiecte, fiind vorba despre sume mai mici. Ulterior au venit fondurile de postaderare si am inceput sa ne dezvoltam echipa de realizare si implementare a proiectelor. Astfel, am avut cel mai mare proiect de infrastructura din Alba, impreuna cu comuna Berghin, de 7,5 milioane de euro. Prin acesta s-a introdus apa in Berghin, 46 km de retea cu statii de pompare si bazine, 53 de km de canalizare in cele doua comune, doua statii de epurare si un centru de zi pentru persoane varstnice. Printr-un alt proiect, implementat impreuna cu comunele Berghin si Daia Romana, au fost asfaltati primii kilometri de drum de camp din Romania. Acum am ajuns la 30 de km de drum de camp asfaltati, care leaga 3 comune, sapte sate si deservesc 2.500 de hectare de teren. Pe traseul acestora au aparut 15 ferme de animale.

De ce ar dori o familie sa vina sa traiasca la Ciugud?

Raspunzand la aceasta intrebare ma raportez in principal la Alba Iulia, de unde vin majoritatea celor care se muta la noi. in oras, nu stiu ce utilitati sunt in zona de dezvoltare si in cati ani va ajunge sa fie utilata. La Ciugud se gasesc toate la poarta si aici vorbim de apa, gaz, canal, energie electrica, internet. Am dus canalizarea si unde nu sunt case construite. Pe de alta parte, pretul de achizitie al unui teren este mai mic. Daca vorbim de cat face o persoana pentru a ajunge la munca, cel din Ciugud va ajunge mai repede, chiar daca distanta este mai mare. Pe de alta parte, aici este o liniste pe care nu ai cum sa o gasesti la oras. Populatia s-a intinerit prin migratia dinspre oras spre noi. Este imbucurator pentru ca multi oameni de calitate vin aici. in 2000, Ciugudul avea 2.670 de locuitori. La recensamantul din 2011 erau 3.200, iar acum suntem mai multi. in plus, locuitorii din Ciugud au devenit tot mai fericiti. Masuram gradul de satisfactie si de ceva vreme nivelul de multumire fata de primarie este mai mare ca cel fata de biserica. La aceasta situatie a contribuit foarte mult si faptul ca nu exista gospodarie in comuna care sa nu aiba apa, canal, gaz, internet si asfalt. Acolo unde mai sunt de realizat mici lucrari le vom finaliza in acest an prin proiectul de 4 milioane de euro derulat impreuna cu comuna vecina Santimbru.

Cum va descurcasi cu lucrarile sezoniere pe care trebuie sa le realizati in comuna?

Am ajuns la un nivel la care ne autogospodarim. Ideea a venit in 2004, cand am vizitat o primarie din Germania, unde existau utilaje pentru tot cee ce era nevoie. Am venit acasa si am facut niste calcule si am constatat ca intr-un an am platit chiria la un buldoexcavator mai mult decat a costat unul la mana a doua. Ulterior am cumparat un camion vechi cu care ne-am facut treaba pana au venit fondurile europene. Acum avem doua buldoexcavatoare, un excavator, un camion cu macara dotat cu dispersor si lama de zapada, un tractor cu tot felul de tocatoare, cilindru compactor si autogreder. Tot ce inseamna lucrari marunte cum ar fi pietruit de drumuri, dezapeziri, toaletari de pomi, intretinerea spatiilor verzi, reparatii de drumuri, le facem noi.

Dupa tot ceea ce ati realizat, mai aveti de lucru, in continuare, la Ciugud?

Mai avem foarte mult de lucru. incepem sa lucram la confortul cetateanului, de la piste de biciclete, trotuare, zone verzi, parcuri, activitati culturale. Vrem sa ne implicam foarte mult in educatia copiilor. Am inceput un proiect foarte intersant si foarte benefic, denumit „patrula de mediu“ care a avut un efect extraordinar in ceea ce priveste colectarea selectiva a deseurilor. Vom da oamenilor si unitati de compostare, iar cei care vor ajunge sa colecteze pe toate cele patru fractii si vor composta deseurile biodegradabile vor fi scutiti de plata serviciului de salubrizare.

Cum va descurcati cu birocratia din Romania?

Pot spune in cunstinta de cauza ca in implementarea proiectelor de finantare cu fonduri europene ne omoara. Legea achizitiilor publice care a fost schimbata cu gandul de simplificare a ajuns mult mai complicata. Propunerea de modificare facuta de Asociatia Comunelor din Romania, unde sunt vicepresedinte, a plecat de la noi sub o forma si a iesit din Parlament sub o alta forma. Este aberant ca o procedura de licitatie sa dureze mai mult decat lucrarea in sine. ii descurajeaza pe primari sa depuna cereri de finantare pe fonduri europene, multi alegand sa mearga spre programul National de Dezvoltare Rurala. Prin aceasta, tara pierde multi bani europeni.

Continuarea interviului aici

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *