Programul SAPARD Masura 3.3 Metode agricole de productie proiectate sa protejeze mediul si sa mentina peisajul rural

ATENTIONARE: Acest program nu este activ in acest moment!

Introducere

Programul SAPARD a fost conceput pentru a sprijini financiar dezvoltarea mediului
rural si a agriculturii astfel incat, dupa momentul integrarii, tarile candidate
din Europa Centrala si de Est sa fie pregatite din punct de vedere economic
pentru participarea la Politica Agricola Comuna, dar mai ales sa se poata adapta
usor modului de lucru specific structurilor europene.

Asistenta este oferita in perioada 2000-2006.

Obiectivele programului

Obiectivele Programului sunt
acelea de a contribui la implementarea acquis-ului comunitar referitor
la Politica Agricola Comuna si alte politici conexe. Mai mult, astfel se
ofera posibilitatea
de a ne insusi principiile de accesare a fondurilor structurale, inclusiv
procedurile financiare si mecanismele de control ale Uniunii Europene.

Solicitanti eligibili

In aceasta categorie intra:

  • Producatori individuali, conform Legii 507/2002 si 300/2004, fara personalitate
    juridica;
  • Asociatii agricole familiale cu statut juridic, conform Legii nr.
    300/2004, fara personalitate juridica;
  • Asociatii agricole si grupuri de producatori cu personalitate
    juridica, organizate conform Legii 277/2004, cu personalitate
    juridica;
  • Societati comerciale agricole cu capital privat egal/mai
    mult decat 75%, ce functioneaza in baza Legii nr. 31/ 1990,
    cu personalitate
    juridica;
  • Societati comerciale agricole cu capital privat egal/mai
    mult decat 75%, ce functioneaza in baza Legii nr. 15/1990,
    cu personalitate
    juridica.

Activitati eligibile

Masura consta intr-un numar de activitati pilot voluntare la care fermierii
vor fi invitati sa participe in schimbul unor plati anuale pe o perioada
de minim 5 ani. Acordul care va rezulta va lua forma unui contract semnat
de fermier si Agentia SAPARD. Fiecare contract va fi specific pentru
fiecare fermier in parte.

In cadrul acestei masuri vor fi oferite fermierilor, urmatoarele 3 sub-masuri
pilot:

1. Conservarea solului si protectia impotriva eroziunii:

  • Transformarea terenului arabil in pajisti (grassland).
    Cultivarea terenului arabil cu amestecuri de ierburi perene, exceptand
    prasitoarele. (Amestecurile
    obligatorii de ierburi se vor recomanda pentru fiecare amplasament
    tinand cont de volumul si distributia precipitatiilor si conditiile
    pedologice
    ). – Nu se pasuneaza in primul an – actiuni care merg dincolo
    de Bunele Practici Agricole. In anii urmatori se practica pasunatul
    rational
    pentru
    a asigura regenerarea anuala a pajistii. Nu se folosesc ingrasaminte
    de sinteza si pesticide – actiuni conforme cu Bunele Practici
    Agricole.
  • Amenajarea de benzi inierbate (aplicabila la terase in
    culturi perene cand panta e mai mare de 8%) Amplasarea de benzi inierbate
    orientate pe directia generala a curbelor de nivel. Pentru zonele
    cu precipitatii
    medii anuale peste 650 mm benzile vor fi inclinate cu 1
    – 1,5 % fata de curbele de nivel, spre emisari sau debusee – inclinate
    spre josul
    pantei pentru a crea scurgeri de apa – actiuni care merg
    dincolo de Bunele Practici Agricole. Acestea nu vor fi pasunate
    si nu se
    vor utiliza pesticide
    si ingrasaminte chimice – actiuni conforme cu Bunele Practici
    Agricole. Latimea minima a benzii inierbate este de 5 m. Distanta
    maxima intre
    benzile inierbate este de 80 m – actiuni care merg dincolo
    de Bunele Practici Agricole.
  • Infiintarea de cultura verde ascunsa pe teren arabil
    dupa recoltat. Culturile verzi ascunse care vor fi utilizate
    ca ingrasaminte verzi
    sau furaje,
    trebuie infiintate imediat (nu mai tarziu de 30 zile)
    dupa recoltarea culturii principale. Dupa aceste culturi aratul
    se efectueaza nu
    mai tarziu de 2 saptamani inainte de semanatul urmatoarei
    culturi. Se folosesc
    amestecuri de culturi anuale (graminee, leguminoase,
    rapita,
    mustar, etc.). Inierbarea se face cu lucrari superficiale
    prin discuit, renuntand
    la lucrarea de arat – actiuni in plus fata de Bunele
    Practici Agricole.

2. Conservarea biodiversitatii prin
practici agricole traditionale:

  • Mentinerea unor zone temporar umede prin cultivarea
    traditionala a orezului. Se vor introduce asolamente de
    cel putin 33% orez – actiuni in plus fata
    de Bunele Practici Agricole, si fara
    utilizarea fertilizantilor minerali pe baza de azot si pesticide –
    actiuni conforme
    Bunelor Practici
    Agricole;
  • Conservarea pasunilor si fanetelor alpine prin
    asigurarea exploatarii rationale a
    acestora cu o incarcatura de
    0,3 – 0.5 UVM / hectar –
    actiune conforma Bunelor Practici Agricole;
  • Eliminarea efectelor eroziunii prin
    suprainsamantare cu specii autohtone,
    intretinerea suprafetelor prin cosit cel putin o data pe
    an, nu inainte de data
    de 15 iunie, prevenirea
    acidifierii solului, prin neutilizarea
    a cel putin 20 % din suprafata pasuni neutilizate
    prin rotatie
    timp
    de un
    an – actiuni in plus fata
    de Bunele Practici Agricole, si renuntarea
    la fertilizarea cu ingrasaminte minerale,
    pesticide sau insecticide
    — actiuni in plus fata de Bunele
    Practici Agricole.

3. Agricultura ecologica:

  • Conversia la metode ecologice de productie
    agricola;
  • Mentinerea metodelor de productie
    ecologica existente.

Conditii de finantare

Solicitantul trebuie sa respecte urmatoarele conditii generale pentru
a fi eligibil:

  • Sprijinul va fi acordat potentialilor beneficiari care intra voluntar
    intr-o schema de agromediu si care incheie contracte pentru aplicarea
    obligatiilor privind masurile de agro-mediu pe o perioada de cinci
    ani.
  • Potentialii beneficiari vor prezenta un plan de agromediu
    al intregii ferme.
  • De asemenea potentialii beneficiari vor dovedi tinerea
    registrelor de ferma si pregatirea contabilitatii fermei (detaliat
    in procedura
    de implementare).
  • Potentíalul beneficiar trebuie sa dovedeasca ca indeplineste,
    pe intreaga suprafata, standardele verificabile ale bunelor
    practici agricole ( prezentat
    in Anexa nr.3).
  • Potentialii beneficiari vor face dovada proprietatii
    terenului sau a arendarii-concesionarii sau alt document care sa certifice
    dreptul de
    utilizare a terenului conform legislatiei in vigoare pentru
    cel putin 5 ani de la data cererii primei compensatorii prin
    masura
    SAPARD 3.3,
    in vederea realizarii actiunilor de agromediu.
  • Beneficiarii finali vor anexa planurile cadastrale ale
    intregii suprafete detinute, care se solicita la primariile locale
    si trebuie avizate de
    Oficiul Judetean de Cadastru si Publicitate Imobiliara.
    Beneficiarii acestei masuri trebuie sa aplice Bunele practici agricole
    pe intreaga suprafata pe care o detin nu numai pe parcelele
    pentru
    care au
    solicitat sprijin financiar.
  • Responsabilul legal si/sau tehnic al proiectului trebuie
    sa dovedeasca experienta profesionala in domeniu dovedita
    prin
    copie a diplomei
    de studii sau a unui document care sa dovedeasca o experienta
    de cel putin
    3 ani in domeniu (copie dupa cartea de munca) si un angajament
    scris ca acesta sau unul din angajati va urma un curs
    de pregatire profesionala
    in cadrul masurii 4.1, iar pentru beneficiarii submasurii
    C un curs suplimentar de instruire (imbunatatirea pregatirii
    profesionale),
    inainte de efectuarea
    primei plati a primei compensatorii.
  • Contractul de finantare va cuprinde angajamentele reciproce
    ale statului roman si ale beneficiarului
    de sprijin.
  • Beneficiarii trebuie sa-si dea acordul in scris ca
    vor oferi cunostinte despre metode agricole de productie
    proiectate sa protejeze mediul
    si sa mentina peisajul rural la cererea altor producatori
    agricoli.
  • Ca o conditie de eligibilitate, standardele verificabile
    ale Bunelor Practici Agricole, trebuie sa fie respectate
    pe intreaga
    suprafata
    a fermei in cadrul masurii 3.3 „Metode agricole
    de productie proiectate sa protejeze mediul si sa mentina
    peisajul
    rural”.
  • Toti fermierii care primesc sprijin in baza masurii
    3.3 trebuie sa indeplineasca standardele verificabile
    ale
    Bunelor Practici
    Agricole pe durata proiectului
    lor de agromediu. Aceste standarde trebuie sa
    fie indeplinite pe toata suprafata agricola administrata
    de catre detinatorul
    proiectului.
  • Sprijinul de agromediu va compensa numai fermierii
    care aplica masurile pentru trecerea dincolo
    de Bunele Practici
    Agricole.
    Aceasta este asigurata,
    deoarece, cerintele fiecarei sub masuri, implica
    mai mult decat oricare dintre activitatile
    identificate ale Bunei
    Practici
    Agricole.
  • In cadrul legislatiei Uniunii Europene „buna
    practica agricola” este definita in baza
    art.23(2) din Regulamentul
    (CE) nr.
    1257/1999 ca „standard
    de ferma pe care un fermier rezonabil trebuie
    sa-l indeplineasca in regiunea mentionata”.
    In Romania,
    standardul minim
    al Bunei Practici Agricole
    este interpretat in conformitate cu legilatia
    de mediu legata de activitatile agricole.
    Acolo unde
    a fost
    cazul, au fost
    introduse referiri aditionale
    la versiunea initiala din 2002 a Codului
    Bunelor Practici Agricole (CBPA), pregatit in conformitate
    cu Cadrul
    de lucru indicat
    in Anexa 3 a Deciziei
    Guvernului Nr. 964 (Octomber 13, 2000) pentru
    a aproba Planul de
    Actiuni pentru protectia apei impotriva poluarii
    cu nitrati din surse agricole.
  • Codul Bunelor Practici Agricole este o publicatie cu caracter consultativ
    care are ca scop recomandarea celor mai folositoare practici, masuri
    si metode care sa fie utilizate de catre fiecare fermier astfel incat
    sa protejeze mediul. Prevederile specifice ale Codul Bunelor Practici
    Agricole vor deveni obligatorii pentru fermieri din zonele desemnate
    ca fiind cu continut ridicat de nitrati ca urmare a implementarii Directivei
    CE Nitrati 91/776 privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate
    de nitratii din sursele agricole.
  • Buna Practica Agricola este un concept nou care se aplica in Romania
    si este esential sa se asigure ca standardele verificabile propuse sa
    fie a) relevante pentru actualele probleme de mediu; b) clare si practice
    pentru fermierii pentru a le adopta in actualul context agronomic si
    socio-economic, si c) usor de controlat. Implementarea programelor pilot
    de agromediu prin masura 3.3 furnizeaza o oportunitate importanta pentru
    a testa care dintre standardele de buna practica se potrivesc Romaniei
    si, care pot fi cel mai clar definite si usor de controlat la nivelul
    fermei.

Au fost identificate 4 domenii pentru Bunele Practici Agricole care
au derivat din legislatia de agromediu specifica, referitoare la activitatile
fermierilor din Romania si anume:

  • Protectia apei;
  • Protectia solului;
  • Protectia plantelor;
  • Conservarea biodiversitatii.

In cadrul acestei masuri fermierii pot participa la una sau toate submasurile,
concomitent, iar in cadrul aceleiasi submasuri la toate actiunile cu
exceptia submasurii A: conservarea solului si protectia impotriva eroziunii,
unde este redat tabelul de combinatie a actiunilor si care dintre acestea
pot fi derulate concomitent.

Producatorii din agricultura ecologica care solicita prima compensatorie
vor trebui sa respecte legislatia elaborata in acest domeniu si anume:

  • sa detina calitatea de producator in agricultura ecologica (fisa de
    inregistrare aprobata de DADR si avizata de MAPDR) si sa aiba un
    contract cu un organism
    de inspectie si certificare acreditat de MAPDR (Ordinul Ministrului
    nr. 527/2003), mentionat in Anexa 1, in vederea controlului si certificarii;
  • certificatul de produs ecologic emis de un organism de
    control acreditat de MAPDR (pentru producatorii certificati);
  • Mentionam ca legislatia nationala este integral armonizata cu
    legislatia UE (Regulamentul CEE nr. 2092/1991) si a fost creata
    si structura institutionala
    necesara pentru implementarea acestei legislatii. (Cap. VII
    din PNADR – Anexe Legislatie).

Primele compensatorii pentru conversie vor fi acordate pe durata primilor
doi / trei ani de conversie (dupa cum se poate vedea in Planul de Dezvoltare,
deoarece perioada de conversie difera pentru fiecare tip de cultura),
si atunci cand productia este certificata, beneficiarilor care incheie
angajamente cu Agentia Sapard privind masurile de agro-mediu pe o perioada
de cel putin cinci ani de la data incheierii contractului de finantare.

Submasurile detaliate mai sus sunt actiuni pilot de agromediu si vor
fi amplasate astfel:

  • Submasura A: „Combaterea si prevenirea eroziunii
    solului”:
    Din totalul de 42 de judete ale
    Romaniei, eroziunea solului peste limita admisibila
    este prezenta in 34 judete. Tinand cont de forma si intensitatea
    eroziunii solului s-a propus ca implementarea sub masurii A sa se realizeze
    in
    urmatoarele 7 judetele: Vrancea (17 tone/ha/an), Alba (14,3 tone/ha/an),
    Prahova (14,2 tone/ha/an), Dambovita (14 tone/ha/an), Valcea (12
    tone/ha/an) , Buzau (12 tone/ha/an) si Bacau (12 tone/ha/an).
  • Submasura B: „Conservarea biodiversitatii prin
    practici agricole traditionale”:
    Pentru actiunea pilot
    „Mentinerea de zone temporar umede prin cultivarea
    traditionala a orezului” s-au selectat 7 judete ca zone pilot
    din Lunca si Delta Dunarii: Braila, Ialomita, Calarasi, Constanta,
    Teleorman,
    Olt, Dolj.
  • Submasura C: „Agricultura ecologica”: Va fi aplicabila
    in cinci judete: Suceava (12,4 mii ha), Galati (16 mii ha), Timisoara
    (7,4 mii ha),
    Calarasi (8 mii ha), Arad (3 mii ha).

Participarea fermierilor la masura de agromediu va fi voluntara, dar
odata acceptati ei isi vor angaja participarea pentru maximum 5 ani.
Platile vor fi acordate numai acelor beneficiari care realizeaza activitatile
in termen, conform contractului de agromediu.

Termene limita

Cererile de finantare se depun in sesiuni lunare, intre prima si ultima zi
lucratoare a fiecarei luni, pana la ora 16.00. Orice cerere adusa pentru depunere
dupa termenul limita nu va fi acceptata pentru a fi depusa.

Finantator: Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit
Sursa: Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (A.P.D.R.P.)
Informatii suplimentare
Folositi instrumentele urmatoare pentru a obtine detalii complete despre acest program de finantare
Nu exista nici un instrument.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

scroll to top