Punct de vedere al unui fermier in legatura cu crearea de conditii artificiale in implementarea proiectelor PNDR

Un fermier ne-a transmis la redactie cateva observatii legate de conditiile artificiale in implementarea proiectelor PNDR.
 
„Numele meu este P.R. si sunt un amarat de fermier roman. Sotia mea si sora ei, au depus in 2009 pe masura 312 fiecare cate un proiect. Eu am fost numit sa fiu administrator la ambele s ocietati pentru ca sunt de meserie inginer agronom si pentru ca, culmea ,fac parte din familie. Sotia si sora ei au hotarat sa ceara servicii de consultanta aceleiasi firme fara sa li se spuna ca ar fi ilegal. Acestea sunt doua dintre motivele pentru care cele doua proiecte au fost acuzate ca ar fi creat conditii artificiale. Dupa nici mai mult nici mai putin de 3 ani, timp in care aceste doua proiecte au fost verificate si avizate de nenumarati experti, fiecare pagina a dosarelor avand nenumarate stampile si semnaturi, dupa ce ne-am inceput activitatea ,vine AFIR-ul si ne spune ca ne-a dat banii din greseala si ca trebuie sa-i dam inapoi. Noi am inteles, atunci cand am depus cererile de finantare, ca AFIR-ul gestioneaza fonduri, nu ca da bani, ca trecand prin toate etapele de verificare a proiectelor nu am facut decat sa respectam ghidul si procedurile. Cum altfel ar fi putut AFIR sa ne aprobe cererile de plata daca dosarele noastre nu ar fi fost in regula? Cand au fost avizate si aprobate aceste dosare, AFIR nu a stiut ca eu sunt administrator la ambele societati, nu au vazut ca ambele proiecte sunt intocmite de aceiasi firma de consultanta sau ca ambele au acelasi cod CAEN? Va asigur ca proiectele nu au fost scrise cu cerneala simpatica, au fost scrise negru pe alb. Toate documentele au fost solicitate de catre AFIR si au fost la dispozitia expertilor pe toata durata implementarii acestor proiecte.

AFIR-ul si expertii sai sunt ca o baba pe moarte cu basmaua pe ochi, sau ca un cal cu ochelari, incercand sa atraga fonduri europene. In prezent, cele doua proiecte au pe fond sentinte favorabile, adica Curtea de apel Bucuresti a anulat pv si deciziile Afi. Afir a declarat binenteles, recurs la ICCJ. Tinand cont de faptul ca, in prezent se constata la nivel de minister ca au fost facute abuzuri asupra beneficiarilor, intepretand abuziv aceste conditii artificiale, ce pozitie va adopta oare AFIR in recurs? Isi va revizui oare actiunea cu privire la aceste conditii artificiale? Bancile si IFN-urile care au finantat proiectele, vor sa inceapa executarea silita pt ca nu mai putem plati avand conturile blocate de catre ANAF. Clientii nostri nu mai doresc serviciile noastre pentru ca nu agreeaza sa faca plati in numerar. In scurt timp, vom fi nevoiti sa renuntam si la angajati. Se vor lua masuri reparatorii sau totul va ramane la nivel de discutii sterile? Poate cazul nostru este un caz mai fericit daca se poate spune asta, insa sunt altii care chipurile au creat aceleasi conditii artificiale ca si noi si din pacate au pierdut procesul pe fond. Asta pentru ca instantele sunt coplesite de numarul mare de dosare aflate pe rol sau nu inteleg sub nici o forma spetele, asa ca prefera sa dea castig de cauza statului in defavoarea beneficiarilor. E mai simplu asa. Dupa o simpla cautare pe portalul Inaltei Curti se regasesc peste 600 de dosare in care AFIR sau beneficiarii au declarat recurs. La Curtile de Apel din tara sunt probabil cateva mii. Ar fi interesant de stiut, poate ne lumineaza AFIR-ul, cate proiecte au fost reziliate pe motivul conditiilor artificiale? Ar trebui sa fie o informatie
publica. Pana acum, acesta a fost un subiect tabu, toate buzele erau pecetluite. Directorii AFIR aplaudau de fiecare data cand mapele se umpleau cu procese verbale de recuperare de debite intocmite de niste experti care, atunci cand se prezentau la vizita pe teren, erau in stare de soc ca tu stai la tara si n-ai WC-ul in fundul curtii. Este foarte bine ca se incearca simplificarea procedurilor si ca se vor stabili probabil niste interpretari clare a acestor asa zise conditii artificiale, dar cum ramane cu beneficiarii care deja sunt executati de catre ANAF pentru ca nu au inca hotarari definitive si irevocabile? De ce pentru cei care vor aplica de acum incolo se vor elimina aceste aberatii si pentru ceilalti nu? Faptul ca mai multe proiecte depuse si realizate de catre acelasi consultant sunt identice sau asemanatoare nu contravine in nici un fel prevederilor europene in materia analizata si chiar dreptul national nu contine nicio reglementare care sa interzica ca o firma de consultanta care a creat deja proiecte pentru un beneficiar sau nu realizeze un proiect asemanator pentru un alt bneficiar. Chiar si AFIR-ul face copy-paste, de ce nu ar face consultantii?

Daca statul ar fi dorit sa prevada drept criterii de excludere de la eligibilitate, acele criterii invocate de catre organul de control, respectiv asemanarile dintre doua sau mai multe proiecte, nu numai ca ar fi facut-o la momentul la care a emis normele privind criteriile de eligibilitate, dar avea si obligatia sa o faca. In orice caz, chestiunea interpretarii articolului 4 alin. 8 din Regulamentul 65/2011 a fost transata in mod definitiv de Curtea de Justitie a Uniunii Europene, intr-o decizie de referinta, respectiv Hotararea din 12 septembrie 2013, pronuntata in cauza Slancheva sila EOOD impotriva Fondului de Stat pentru Agricultura – Agentia de plati din Bulgaria. Dar binenteles,doar pentru AFIR nu este obligatorie interpretarea Curtii Europene. Mai mult decat atat, in scopul de a ajuta autoritatile nationale sa recunoasca si sa sanctioneze „conditiile artificiale“, tinand cont si de Decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene, Comisia Europeana a emis documentul intitulat Nota directoare pentru Auditori nr. 22 avand ca subiect crearea de conditii artificiale in vederea obtinerii repetate de fonduri FEADR/SAPARD/IPARD pentru proiectele de investitii.

Cu alte cuvinte, situatia noastra in calitate de beneficiar FEADR nu este deloc simpla, ci a devenit complicata si dezastruoasa prin prisma rigiditatii cu care AFIR a inteles sa aplice legislatia europeana in domeniu, punandu-ne in aceasta situatie extrem de dificila. Spre exemplu, pe de o parte, beneficiarii sunt obligati sa asigure si sa mentina viabilitatea investitiei pentru care au primit finantare, si, pe de alta parte, trebuie sa fie foarte atenti in favoarea cui presteaza servicii cu utilajele si echipamentele achizitionate prin proiect, pentru a nu fi acuzati de conditii artificiale. Acesta este inca un fenomen ce tine de lipsa de preocupare din partea autoritatilor romane de a aplica legislatia europeana in spiritul pentru care ea a fost adoptata – anume dezvoltarea rurala, fara sa puna beneficiarilor piedici inutile si abuzive, cazand astfel intr-o extrema deloc benefica mediului economic. Dupa nici mai mult nici mai putin de 3 ani in care au fost declarate poate cateva mii de proiecte neeligibile din cauza asa-ziselor “conditii artificiale”, se trezeste AFIR ca dintr-un somn de moarte si vine cu grija parinteasca la “spartul targului” sa ne explice de ce au fost neeligibile acele mii de proiecte dupa ce, ati ghicit, au fost in prealabil finantate si derulate. Asta asa, ca sa stim si noi si sa nu mai barfim pe la colturi ca ni s-au aplicat reguli despre care nu am avut stiinta.

Domnule ministru al agriculturii, am vazut ca v-ati dat seama de gravitatea situatiei si incercati sa mai reparati cate ceva. Va asigur ca expertii care au produs acest dezastru, nu vor recunoaste niciodata ca au gresit, pentru ca stiu ca atunci vor suporta consecintele cand li se vor face plangeri penale pentru abuz in serviciu. Colaborarea dintre doua ferme inseamna piata libera si normal e sa incurajati asta direct prin ghiduri, nu sa se spuna ca asta e o conditie artificiala. Nu se poate sa fim declarati neeligibili si sa ni se ceara banii inapoi pe motiv ca desfasuram activitati similare cu alti beneficiari din localitate. Sau, cand doi frati care vai, sunt frati, tata cu fiul culmea cica sunt rude si nu au voie sa ceara finantare. Scrie cumva asta in Constitutie, sau scrie ca toti cetatenii au drepturi egale, indeferent daca sunt frati, cumnati sau verisori. In care ghid al solicitantului scrie ca doar un membru dintr-o familie are dreptul sa acceseze
fonduri europene?”