Raport CCE: Comisia si statele membre trebuie sa asigure o mai buna utilizare a finantarii acordate prin FEDR cu scopul de a stopa declinul biodiversitatii

ghidul-solicitantului.jpg

raport-CCE-FEDRUn raport publicat de Curtea de Conturi Europeana arata ca nivelul de absorbtie, in statele membre ale UE, a fondurilor puse la dispozitie prin Fondul european de dezvoltare regionala (FEDR) pentru proiecte care vizeaza stoparea declinului biodiversitatii este scazut in comparatie cu alte domenii de cheltuieli finantate din FEDR.

Pentru ca FEDR sa fie considerat in continuare util pentru contributia sa la indeplinirea obiectivului strategiei UE de stopare a declinului biodiversitatii pana in 2020, Comisia ar trebui sa intensifice asistenta acordata statelor membre in vederea implementarii unor planuri specifice de protectie si de management pentru diversele habitate si specii. De asemenea, ar trebui sa se imbunatateasca monitorizarea implementarii si a impactului proiectelor legate de biodiversitate.

Potrivit lui Phil Wynn Owen, membrul Curtii responsabil de raport, „Fondul european de dezvoltare regionala (FEDR) poate fi folosit de statele membre pentru a finanta proiecte destinate sa promoveze biodiversitatea si protectia naturii, insa utilizarea sa in aceste scopuri a fost limitata. in cazurile in care FEDR a fost utilizat pentru proiecte din domeniul biodiversitatii, numeroase activitati pe care le-a finantat in perioada 2007-2013 vizau elaborarea de planuri de protectie si de planuri de management. Acestea vor trebui sa fie implementate pentru a se obtine rezultate tangibile. De asemenea, sunt necesare eforturi pentru a imbunatati monitorizarea contributiei pe care proiectele cofinantate din FEDR o aduc la promovarea biodiversitatii, iar Comisia ar trebui sa pastreze o evidenta exacta a cheltuielilor directe si indirecte ale UE in domeniul biodiversitatii.”

Curtea a constatat ca proiectele cofinantate de FEDR erau, in general, in conformitate cu prioritatile nationale si ale UE in materie de biodiversitate. Se preconiza ca masurile de protectie implementate in cadrul a doua treimi din cele 32 de proiecte auditate vor avea un impact direct asupra biodiversitatii. Cu toate acestea, in majoritatea cazurilor, statele membre vizate nu stabilisera nici indicatori de rezultat si nici sisteme de monitorizare cu ajutorul carora sa se poata evalua dezvoltarea habitatelor si a speciilor. Lipsa lor submineaza orice evaluare a eficacitatii acestor proiecte.

Protejarea biodiversitatii reprezinta o prioritate-cheie a UE. Dat fiind faptul ca obiectivul precedent de stopare a declinului biodiversitatii in Europa pana in 2010 nu fusese indeplinit, Consiliul a aprobat, in iunie 2011, „Strategia UE in domeniul biodiversitatii pentru 2020”. in perioada de programare 2007-2013, statele membre au alocat 2,8 miliarde de euro pentru promovarea directa a biodiversitatii si pentru protectia naturii in cadrul FEDR.

In cadrul acestui raport special se examineaza daca statele membre au recurs la finantarea disponibila prin FEDR pentru promovarea directa a biodiversitatii si se evalueaza daca proiectele cofinantate prin FEDR care promovau in mod direct biodiversitatea au fost eficace in ceea ce priveste stoparea declinului biodiversitatii.

Curtea a constatat ca nivelul de absorbtie, in statele membre, a fondurilor puse la dispozitie prin FEDR pentru proiecte din domeniul biodiversitatii era scazut in comparatie cu alte domenii de cheltuieli finantate din FEDR. Proiectele selectate erau in concordanta cu prioritatile privind biodiversitatea existente atat la nivel national, cat si la nivelul UE. in cadrul a doua treimi din proiectele auditate se implementau masuri de protectie efective, in timp ce o treime din proiecte se concentrau asupra pregatirii acestor masuri.

Sustenabilitatea proiectelor depindea de angajamentul pe plan local si de viitoarea finantare publica din partea autoritatilor nationale si/sau locale.

Curtea a formulat urmatoarele recomandari:

Comisia ar trebui:
(a) sa ofere sprijin statelor membre in ceea ce priveste stabilirea prioritatilor de refacere a biodiversitatii in cadrul programelor operationale;
(b) sa evalueze complementaritatea dintre actiunile de promovare a biodiversitatii identificate de catre statele membre in cadrul programelor lor operationale si proiectele finantate prin intermediul altor fonduri ale UE;
(c) sa monitorizeze implementarea efectiva a programelor operationale, astfel incat sa se asigure identificarea proactiva si la timp a dificultatilor;

Statele membre ar trebui sa coopereze cu Comisia in acest sens.

De asemenea, Comisia ar trebui:
(d) sa sprijine statele membre in ceea ce priveste asigurarea unei continuari a proiectelor pregatitoare, cu scopul de a contribui la o politica de protectie activa, in special in ceea ce priveste implementarea eficace a planurilor specifice de protectie si a planurilor de management pentru diversele habitate si specii;
(e) sa impuna includerea in cadrul programelor operationale a unor proceduri de evaluare a schimbarilor de mediu survenite la nivel de habitat si de specii in urma interventiilor;
(f) sa acorde consiliere statelor membre in ceea ce priveste punerea in aplicare a normelor referitoare la FEDR in interactiune cu alte fonduri ale UE.

In plus, Comisia ar trebui sa se asigure de inregistrarea cu exactitate a tuturor cheltuielilor directe si indirecte efectuate de UE pentru biodiversitate (inclusiv pentru Natura 2000), iar statele membre ar trebui sa faciliteze acest lucru prin punerea la dispozitie a informatiilor necesare.

Documente:
Raport special nr. 12/2004„Este FEDR utilizat cu eficacitate in finantarea proiectelor care promoveaza in mod direct biodiversitatea in cadrul Strategiei UE in domeniul biodiversitatii pentru 2020?

Sursa: Curtea de Conturi Europeana

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *