Recalificarea pe fonduri europene costa mai mult decat facultatea

certificat1.jpg

Pentru persoanele calificate prin intermediul programelor europene a ajuns sa se cheltuie mai mult decat pentru formarea unui inginer sau a unui economist. De exemplu, un specialist in tamplarie-dulgherie costa si 19.000 de lei.

Anual, Universitatea Cuza cheltuie aproximativ 3.700 lei/student. La Medicina se cheltuie circa 6.000-7.000/student, iar la Universitatea Tehnica 4.500-5.000 lei/student„, ne-a declarat rectorul Vasile Isan. In programele cu fonduri europene sunt vizate meserii ce nu presupun studii superioare.

Unul din cele mai accesate programe cu finantare de la Uniunea Europeana este cel care vizeaza calificarea si recalificarea. Este asa numitul program pe resurse umane. Acesta este si programul care are cele mai multe probleme: din cauza neregulilor, Uniunea Europeana a intrerupt  platile la inceputul anului, pentru o perioada, pana la remedierea deficientilor constate in urma unui audit de specialitate.

Ca sa devii inginer mecanic platesti 8.000 de lei

In luna februarie, firma de formare profesionala „Metatech” a implementat un proiect de calificare cu un buget de aproximativ 2,1 milioane lei. Intitulat „Calificare pentru schimbare”, proiectul vizeaza calificarea a 240 de persoane, in timp de doi ani, pentru meserii ca macaragiu, inspector resurse umane, lucrator in electromecanica si lacatus mecanic.

In cazul acestui proiect, in urma unui calcul simplu ar reiesi ca pentru calificarea unei persoane sunt alocati aproximtiv 8.300 lei. „Din cate stiu eu, este un draft pe site-ul Ministerului Muncii prin care se face o propunere de reducere a cheltuielilor per cursant cu aproximativ 30-40%. Probabil se cauta sa se mai diminueze valoarea unor proiecte, dar cu siguranta se face referire la acele proiecte strategice, de circa 5 milioane lei. Noi lucram cu sume mici si chiar nu cred ca se cheltuie mult in aceste proiecte mai mici, mai ales comparativ cu alte tari din Europa„, a declarat Constantin Baciu, managerul proiectului.

Prin comparatie, un student de la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor din cadrul UAIC plateste 8.400 lei in 3 ani pentru obtinerea diplomei de licenta. De asemenea, pentru  un student al Facultatii de Mecanica de la UTI sint necesari 8.000 lei in timpul a 4 ani de studiu. Totodata, daca ar fi sa analizam cat cheltuie o universitate anual pentru fiecare student bugetat (n.r.-fara taxa), sumele difera de la caz la caz.

Anul acesta trecem printr-o perioada de finantare tranzitorie, urmand ca de anul viitor modul de finantare sa fie diferentiat, prin acordarea unor granturi. Dar va pot spune, estimativ, ca Universitatea Cuza cheltuie aproximativ 3.700 lei/student. Cred ca la Medicina se cheltuie circa 6.000-7.000/student, iar la Universitatea Tehnica 4.500-5.000 lei/student. Repet, sunt sume aproximate «grosso-modo»„, ne-a explicat Vasile Isan, rectorul Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” Iasi.

Oricum, chiar si in cazul unei universitati private, ca „Petre Andrei”, preturile sunt apropiate. De exemplu, taxa pentru Facultatea de Drept este 3.300 lei/an, la Economie 3.000/an, iar la Psihologie, Stiinte Politice si Asistenta Sociala 2.500 lei/an.

„Sa avem la sfarsit oameni de calitate”

Benefiarul celui mai recent proiect de calificare, intitulat „Calitatea in constructii”, este fundatia „Corona”. In cadrul acestui proiect, reprezentantii fundatiei isi propun sa califice minimum 120 de angajati, 80 dintre ei cu specializare dubla, lucratori in structuri pentru constructii si in izolatii, iar ceilalti 40 ca dulgher-timplar-parchetar.

Cursurile de formare se vor desfasura pe durata a 2 ani in schimbul a 2,3 milioane lei. Aici suma cheltuita pentru formarea profesionala a fiecarui participant la cursurile de calificare depaseste 19.000 lei, insa angajatii calificati sunt din 6 judete, transportul si cazarea ridicind  costurile.

Persoanele implicate in astfel de proiecte de calificare sustin, in general, ca sumele nu sunt deloc mari, mai ales comparativ cu banii pe care ii cheltuiesc alte tari din Europa in acelasi scop.

In domeniul calificarii personalului sunt niste costuri mult mai mari in Europa. Noi trebuie sa punem accentul mult mai mult pe ce ramane in urma unui astfel de proiect. Ca sa faci calitate proasta e un lux, pentru ca dupa aia cheltui mai mult ca sa repari. Se lucreaza pe grupuri mici si exista profesori cu experienta, nu cred ca-si permite cineva sa riste cu un astfel de proiect pentru ca la sfarsit sunt verificari. Piata actuala din Romania are nevoie de performeri, angajatii vor fi instruiti sa lucreze pe noua aparatura, iar cand vor ajunge intr-o firma vor sti sa lucreze pe ea. Aceste fonduri europene sint o mana cereasca pentru tara noastra, jumatate din banii atribuiti cadrelor didactice sunt taxe si impozite, bani care intra in bugetul statului. Putem vorbi altfel, ca e mare fiscalitatea si ca aceste costuri sunt artificiale. Daca avem forta de munca de calitate putem face lucruri de calitate, daca nu, vom continua pe aceeasi linie. Viziunea mea este ca nu sunt multi bani, pe mine ma intereseaza sa avem la sfarsit oameni de calitate de care avem nevoie„, a declarat Neculai Vitelaru, presedintele Patronatului pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii Iasi.

Esecuri recunoscute

Pe principiul „socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ”, la evaluarea rezultatelor unor astfel de proiecte apar si semne de intrebare: cursantii sunt sau nu specialisti? „Intr-adevar, se intampla ca unele dintre aceste proiecte sa nu isi atinga obiectivele impuse, iar numarul persoanelor calificate sa fie mai mic decat se dorea initial. Dar nu ii discriminez pe cei care se specializeaza, pentru ca Romania e deficitara la acest capitol. Ganditi-va ca intr-un astfel de caz, piata decide. Multi dintre cei calificati in cadrul acestor proiecte isi vor gasi mai repede loc de munca si vor castiga chiar mai mult decat unii absolventi de studii superioare„, ne-a declarat Tiberiu Brailean, profesor la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor.

Sursa: Ziarul de Iasi

5 thoughts on “Recalificarea pe fonduri europene costa mai mult decat facultatea”

  1. olimoia spune:

    De ce va legati de economisti ca doar sunt cata frunza si iarba, dar de ce nu luati in calcul si scolile unde au fost formati.Aici discutam despre banii cheltuiti prin proiecte nerealist bugetatem nu despre nivelul de informatiilor asimilate. Oricum nu numai Corona are asemenea costuri ca mai sunt si Delta, Colfasa tot beneficiari de proiecte care scolesc atat someri cat si persoane ocupate in agricultura de subzistenta (persoane care lucreaza in primarii) si pe care-i recalifica in intampinarea pietei muncii. cheltuiala pe o promovare activa fac intru-un proiect cat cheltui cu 25 de studenti. De ce nu adoptam ideea de a se realliza calificarea si recalificarea la costuri reale si de ce nu verifica nimeni cate persoane s-au angajat si cate mai lucreaza din cele pentru care s-au alocat banii.
    Dam bani pe formare competente transversale adica sa-i invatam limba engleza, abilitati de comunicare cant aceste competente se pot include in programele de formare a cursurilor si nu platim in cadrul aceluiasi proiect atat cusuri de calificare cat si carsur de formare competente transversale.

  2. Euroleul spune:

    GRESIT !
    Depinde ce „facultate” a facut.Daca s-a facut specialist in finante la Institutul de mine din Petrosani,sau la Instituttul de petrol si caze,sau la Sp.Haret dsau la Simion Barnutii si altele de teapa lor,atunci nu veti reusi niciodata sa-l faceti specialist in nimic.Mai bine va dau pe Luca – cainele meu -,ca poate invata si stie mai multe.
    Un licentiat de frunte al facultatlor de Finante sau de Contabilitate de la Academia de Studii Economice, va invarte pe degete fondurile europe,dupa un an de practica. Avem,in fiecare an,cel putin 20 de astfel de absolventi ,care stiu infinit mai mult decat „formatorii”diverselor entitati care „zic ca fac ce nici ei nu stiu sa faca”(Samuellson).
    Am vazut chiar la aceasta rubrica un „specialist „care nu stia sa deosebeasca astfel de stari precum „venituri stocate”,”venituri in avans”,”venituri realizate”, „venituri potentiale” sau care spunea ca ‘fondul problemei”si „fondul structural”- acum citez:”sunt tot una dar se refera la altceva”! Evident ca pe astia nu-i veti putea invata nimic.
    Dar, va rog sa nu subestimati licentiatii si chiar studentii nostri! Euroleul

  3. ileana tarbina spune:

    este normal sa coste asa de mult deoarece in loc sa se realizeze cursurile cat mai aproape de cursanti sunt „deplasati cursanti”, de fapt odata ce salariile sunt astronomice pentru lectorii de curs, chiar mai mari decat ale unui profesor universitar, dar este foarte bine ca doar cheltuim din contributia Romaniei in niciun caz nu suntem in faza de a cheltui alocarile de la Uniunea Europeana.
    Pe buna dreptate spune dl profesor deoarece o Universitate nu cheltuie pentru informnare si promovare, pe pliante si un spot Publicitar in doi anu 210000 lei, chiar daca s-ar realiza promovarea pentru toate specializarile pe care le are in programa.
    Ma indoiesc ca acel tamplar dobindeste in patru luni de cursuri cat tin un program de calificare cunostiintele pe care le primeste un student in patru ani de facultate.

  4. BALICI MIHAI spune:

    Trebuie o analiza corecta, cat am platit pentru aceasta integrare in UE pana acum si cat am primit si veti vedea ca veti face infarct.
    In perioada 2007-2013 Romaniei i se aloca cca 25 de miliarde de euro de la UE , insa toata lumea uita ca in aceeasi perioada Romania cheltuie cu UE cca 35 de miliarde de euro (cum cheltuie va spun acum: 2 miliarde de euro dam anual la bugetul UE si NATO, cheltuim anual peste un miliard de euro cu sute de mii de angajati in structurile asa zise de gestionare fonduri care au salarii maricele 2-3-4 mii de euro/luna, sute de mii de consultanti, manageri de proiecte care primesc 5-10% din valoarea proiectelor, imprumuturile la banci pe care le face solicitantul exemplu primaria ca sa faca proiectul si apoi sa i se ramburseze, daca?? Daca vin in control cei de la UE si vad licitatiile trucate, adio rambursare etc etc).
    Mai mult din cei 25 miliarde de euro virtuale ,se aloca in mod real 5 miliarde de euro la un program POSDRU (programul la care se refera articolul de mai sus)de consiliere, intrunire, workshopuri, conferinte, perfectionari, calificari, nimic masurabil, nimic verificabil, nimic care sa aduca plus valoare sau locuri de munca (faceti si alta cruce-la cursuri de calificare de ex dulgheri , ospatari etc se prevede 200 lei/ora -nivel de scoala profesionale pe timpul comunismului si atunci veti vedea cum acesti asa zisi pompos formatori iau pe luna cate 200-500 de milioane lei vechi pe luna, in timp ce un profesor de liceu cu grade, cu studii aprofundate etc. cu 25 de ani vechime iau cca 1500 de lei/ luna din care d-l Basescu care a vandut flota de miliarde de euro , le-a taiat inca 25%.
    Deci Romania trebuie sa iasa urgent din aceasta mafiota structura asa zisa UE, NATO, care ne-a adus in sapa de lemn ,ne-a exportat coruptia generalizata si cred ca trebuie sa ne indreptam spre Rusia d-lui Putin.
    Cu URSS eram tara industrial agrara, tinerii aveau loc de munca, primeau apartamente gratuit, militarii nu plecau prin Irak ci la santierele patriei, acum cu UE, NATO ne-am pricopsit cu o tara falimentara, fara industrie, fara petrol, fara gaze, cu un milion de someri, cu o datorie externa de peste 100 de miliarde de euro ce creste anual cu 20-25 de miliarde de euro.
    Trebuie urgent un referendum popular pentru a stabili ori cu NATO, UE ceea ce inseamna faliment ori cu CSI sperante de revenire macar la ce am fost
    Trebuie aratat ca romanii se bucura ca cheltuim banii pa asa zise calificari ,recalificari ,perfectionari , ca de.. sunt bani europeni , dar trebuie sa stie ca sunt banii contribuabilului roman , dati pe mana neispravitilor de la UE

  5. vasile spune:

    Tot ce tine de numele „Corona”, firme, fundatii, asociatii (si sunt cca 250 la numar!) trec pe la Miron Mitrea inca din 2008-2009; Acum ca sunt „pe val”, o sa-i intrebe bunica despre costurile pe cursant!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *