Cum sa dam un sens mai pur indignarilor Domnului Flutur?
~ sau la ce bun o drastica reglementare a euro-consultantei ~
Figura politica marcanta, fostul ministru al agriculturii Flutur, actual tenace presedinte de CJ, si-a marturisit recent intristarea cu privire la calitatea consultantei de proiect oferita IMM-urilor locale de firmele sucevene pentru proiecte inaintate, multe deja respinse. Fapt laudabil, implicarea Domniei Sale conteaza desigur etc. Cum ramane insa in plan mai larg, cu urgentza reglementarii inteligente si transparente a acestui domeniu, fara ca statutul de profesie liberala sa nu fie totusi afectat in vreun fel?
In mai toate tarile post-comuniste s-a reusit creerea de asociatii profesionale ale euro-consultantilor, adica ale acelor entitiati – firme, ONG sau persoane fizice autorizate – care sa poata demonstra ca au realizat cel putin 3 proiecte importante din sau pentru a fi finantate din fonduri publice europene/internationale (pentru ei insisi sau pentru terte persoane juridice) si astfel s-a calit otelul. Reglementarea nu ca este posibila, devine inconturnabila si este singura care poate asigura ghidajul minimal pentru ca neconsolati pretendentiila gratziile financiare ale UE sa nu se mai trezeasca frustrati – dupa mariaje stinse prematur sau nici macar consumate vreodat’…
Pana cand acest domeniu nu va fi constientizat minimal, mai ales de ilustrii primari ori de business-menii mai recenti sau mai vechi ai scumpei noastre patrii, riscam sa ramanem in bascalia ingrata sau in tafna anti-europeana ce ne-ar putea amaneta normalitatea sau viitorul pe alte cateva decenii de impliniri marete. Si acum, nu mai sunt nici macar soimii Polianei ori haiducii lui Saptecai care sa mai invioreze atmosfera! Operatiunea se anunta dificila si aventurista pentru ca ar putea declansa o epidemie de entuziasm consultantic in randul verisoarelor, nepoteilor sau cumetrilor unora. Al celor care mai viseaza sa mute pe harta Bailestiul, Lehliul sau Podul Iloaiei in locul Schengen-ului sau Maaastricht-ului(nu de alta, dar daca tot au rezistat ele atat de brav la numeroase navaliri barbare, de ce nu ?!?)
Altfel spus, devalorizarea a devenit modul cel mai lejer in care poti desfigura o heraldica oricat de sacra pentru a o converti in chefliu aranjament de mahala. Calomniaza, calomniaza al lui Beaumarchais/Mozart a ajuns sa semene izbitor la noi cu adagio-ul sapa, sapa, frate, sapa, pana cand vei da de apa al lui Blaga. Aproape ca nu este nimic mai usor sa te dezici sau sa compromiti rolul consultantei, chiar inainte ca ea sa faca primii pasi in relatia cu clientii. Si totusi, oricat de libera si dezinvolta si-ar dori sa fie consultanta ori ce definitie i-am dat(incredintare de raspunderi, lene cognitiv-epistemologica sau ancestrala, spionaj informational cu dichis etc), nu putem continua sa nu o reglementam macar intern profesional de catre persoane care – la modul incontestabil si transparent – sa aiba capacitatea sa isi dea acordul de a merge intr- o directie sau alta.
In ultima instanta, depasind si scrobeala fada a atator consultanti de mucava, merita sa vedem partea constructiva a frustrarilor Domnului Flutur si sa il imploram de a accepta sa patroneze personal procesul de filtraj valoric pe care si profesia si demnitatea simbolica a consultantzei trebuiau mai devreme sau mai tarziu sa il suporte, cel putin din perspectiva realizarii de proiecte cu finantare UE. Coerentizarea nu credem ca va veni, din pacate, din partea ineficientelor structuri ONG profesionale sau institutionalizate deja rutinate in gol pana acum, ci, mai mult ca sigur, a unor noi structuri portabile si flexibile, care de maine ar pute a face diferenta de nivel valoric asteptata de clienti/beneficiari si de societate, in ansamablu.
Da, sinergia ilesciana a faptelor mai poate astepta implinrea in tinda lui Vanghelie file din poveste. Dar cu noi, care nu ne putem lauda cu atata vizionarism, cu noi cum ramane? In loc sa asteptam noi magice re-evanghelioane, mai bine ar fi sa ne intoarcem la fundamente si sa depasim astfel toate misticismele penibile care inca ne mai populeaza . Altfel, prima curatenie generala ar trebui sa aiba loc in sanul regulilor si mentalitatilor pe care le profesam si apoi ar fi sa cautam paiul din ochii europenilor mai pricopsiti decat noi.
