Romania a cheltuit un milion de euro pentru proiecte care au costat 300.000 in alte state, sustine ministrul Fondurilor Europene

aura-raducu.jpg

aura_raducu_26630100Ministrul Fondurilor Europene, Aura Raducu, a explicat intr-un interviu pentru „Romania libera“ ca tara noastra a pierdut fonduri europene din cauza lipsei de organizare, de planificare si de strategie. S-au pregatit de trei ori mai multe proiecte decat puteau fi finantate, cheltuindu-se bani si energie, fiindca nu au existat politici sectoriale unitare. Pe de alta parte, in absenta unei stabilitati la nivelul autoritatilor de management, directorii au fost schimbati pe banda rulanta, politicul prevaland profesionalismului.

Aura Raducu considera ca prioritatea sa este realizarea unui contract public national pentru proiecte mari de infrastructura, astfel incat sa putem accesa mai usor si mai eficient fondurile europene. Aceasta a precizat ca la jumatatea lunii ianuarie va fi publicat un calendar al finantarilor pentru 2016 si 2017. Ministrul Fondurilor Europene subliniaza necesitatea construirii bugetului national pe aceleasi principii ca ale UE, adica tinandu-se cont de politicile de dezvoltare si nu de necesitatile fiecarui minister in parte.

Care au fost cauzele pentru care am avut un grad de absorbtie nesatisfacator al fondurilor UE pentru cadrul financiar 2007-2013? Ce lectii avem de invatat?

Aura Raducu: Dupa fondurile de preaderare, a fost primul exercitiu financiar pentru care Romania a trebuit sa-si adapteze institutiile, legislatia, normele, proiectele. Din aceasta cauza, prima faza de pregatire a proiectelor a durat mai mult. In plus, programele finantate prin fonduri structurale sunt total diferite de cele de preaderare. Insa cea mai mare problema a fost lipsa politicilor sectoriale unitare, care sa nu se schimbe de la an la an. Or, lipsa acestor politici sectoriale a condus la cheltuirea unor energii si fonduri mult mai mari. Proiectele publice nu au fost rezultatul unor politici si s-au pregatit mult mai multe decat puteau fi finantate. S-au primit de doua-trei ori mai multe proiecte decat fonduri disponibile. S-au pregatit inutil atatea proiecte, cheltuindu-se bani si energie. In domeniul infrastructurii problemele au aparut din cauza lipsei unor politici clare si a unor prioritati la nivel national. In cazul drumurilor nationale, in fiecare an se schimbau prioritatile. De multe ori s-au facut studii de fezabilitate pentru proiecte pentru care nu a mai existat finantare. O lipsa de organizare, de planificare, de strategie. Incercam sa evitam sa mai facem astfel de greseli si dorim sa avem o politica clara, din care sa rezulte proiectele publice ce vor fi finantate. Speram sa reusim fiindca avem in spate niste instrumente care ne ajuta.

In primul rand, exista Master Planul de Transport care, chiar daca nu poate sa satisfaca toate nevoile de infrastructura ale tarii este un pas inainte. Este pentru prima data cand avem un document care ne spune ca la nivel de orase, conform reglementarilor UE, trebuie facute planuri de mobilitate urbana si strategii integrate, cu proiecte pana in anul 2020, cu tot pachetul de proiecte de investitii la nivelul localitatii respective. Adica toate proiectele publice pe care trebuie sa le realizam fie din bani europeni, fie de la bugetul national, cu sprijinul altor institutii financiar-bancare. A inceput elaborarea acestora, Ploiestiul fiind primul oras care a terminat cele doua documente. Sigur, nevoile sunt foarte mari, dar trebuie sa ne concentram pe prioritati. In prima jumatate a anului viitor Ministerul Dezvoltarii Regionale va face o cerere de strategii. Va cere aceste documente, dupa care vin proiectele respective. Astfel, toate cele 39 de orase, mai putin Tulcea si Bucuresti, care au un alt regim, vor trebui sa aiba gata strategiile de dezvoltare urbana si sa-si pregateasca in paralel proiectele. Un alt instrument se refera la conditionalitatile ex-ante ale Comisiei Europene (CE). Este vorba de o lista de 36 de conditionalitati, care se refera la politici sectoriale si transversale. De exemplu, vom avea o strategie in domeniul cercetarii, al sanatatii s.a.m.d. De exemplu, vom sti exact ce infrastructura si servicii avem in domeniul sanatatii. Conditionalitatile ex-ante trebuie indeplinite pana la sfarsitul lui 2016. Nerealizarea acestor conditionalitati conduce la pierderea de fonduri UE. In acest context se creeaza cadrul de cooperare institutionala. Fiindca este foarte importanta cooperarea intre institutii. De exemplu, Programul Operational Regional implementeaza politica de scoli, de drumuri, de dezvoltare urbana.

Care au fost problemele reale ce ne-au impiedicat sa cheltuim banii pentru infrastructura si motivele pentru care am apelat la fonduri bugetare?

A.R.: Proiectele de infrastructura, care din pacate au cele mai mari probleme, sunt proiecte mari, dificil de pregatit si implementat. Principalele probleme au fost lipsa de coerenta si insuficienta pregatire a documentatiei necesare. Un proiect mare de investitii trece prin mai multe etape, de la studiul de prefezabilitate, cel de fezabilitate, cel tehnic etc. Multe lucruri ar putea fi simplificate si imbunatatite. De exemplu, de fiecare data se organizeaza cate o licitatie pentru fiecare etapa. Ori, s-ar putea organiza o singura licitatie. De asemenea, avizele necesare pentru demararea lucrarilor ar trebui standardizate. De exemplu, avem HG 28/2008 pentru studiu de fezabilitate. Proiectelor majore, de peste 50 de milioane de euro, care sunt aprobate direct de catre CE, trebuie sa fie pregatite sub forma unei aplicatii, care este diferita de HG. Aceste lucruri trebuiesc armonizate astfel incat sa fie pregatite de o singura echipa, nu de mai multe. De asemenea, in faza de contractare si implementare avem un model de contract pe care din pacate l-am importat, dar care are niste lacune. Trebuie facut un contract public national pentru proiecte mari de infrastructura care sa fie adaptat situatiei din Romania. Realizarea acestui contract o consider prioritatea mea. Pe de alta parte trebuie alese solutiile tehnice care sunt mult mai economice, specialistii avand un cuvant de spus.

In cazul proiectelor mari de infrastructura s-a apelat la fonduri de la buget si nu la cele europene fiindca teama de Oficiul European de Lupta Antifrauda – OLAF este mai mare decat cea de DNA?

A.R.: Unii de frica nu fac nimic. Insa trebuie sa incepem sa construim. Iar daca exista proceduri clare si corecte nu poti gresi. Cred ca a fost si o lipsa de stabilitate. Am avut 8 directori generali la o Autoritate de Management, in 8 ani. Avem nevoie de mai putin politic si de mai mult profesionalism in acest domeniu.

Ce proiecte de infrastructura se vor derula pe noul cadru financiar?

A.R.: Am publicat pe site-ul ministerului lista proiectelor fazate, care sunt incepute si care vor fi finantate in continuare in perioada 2014-2020. In total, sunt 84 de proiecte, care le includ pe cele de transport, apa, competitivitate, deseuri si termoficare. De exemplu, vor fi finantate construirea unor loturi ale autostrazii Sebes-Turda si Timisoara-Lugoj, dar si extinderea si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata a Bucurestiului, a judetului Arad, Arges sau Mures.

Daca nu am putut utiliza prea multe fonduri europene, macar am stiut sa cheltuim banii pentru proiecte de calitate?

A.R.: Proiectele cu fonduri UE se vad in toata tara. In total, vorbim despre 15.500 de proiecte de reabilitare a scolilor, spitalelor, drumurilor etc. si de un grad de absorbtie care este in momentul de fata de 60%. Calitatea proiectelor este insa mai importanta decat gradul de absorbtie. Am vazut proiecte foarte bune de cercetare, de resurse umane, din domeniul social. Insa este loc de mai bine. Am observat ca, ceea ce s-a facut in alte state comunitare cu 300.000 de euro, la noi s-a realizat cu un milion de euro. De aceea, este necesara o eficientizare mai mare a modului in care se cheltuie banul public. Poate renuntam la conferinte si diverse actiuni mai putin productive si ne concentram pe lucrarile care trebuie realizate.

Ce reguli se schimba pentru noul cadru financiar in accesarea banilor si ce trebuie sa stie potentialii beneficiari?

A.R.: Cea mai mare schimbare este in sistemul informatic. Conform regulamentelor UE, comunicarea intre beneficiari si Autoritatile de Management sau Organismele Intermediare trebuie facuta electronic. Dorim astfel sa scapam de hartie, dar si sa simplificam procedurile si sa le facem mai clare. Prin realizarea unui sistem informatic vorbim de predictibilitate. Stim ce contine proiectul, ce activitati si ce bugete au acestea in parte. Vrem sa utilizam cat mai mult din sistemul informatic al CE, de exemplu cel pentru programul ERASMUS. Sigur, o problema care poate aparea este aceea ca beneficiarii sa nu fie familiarizati cu aplicatia respectiva. De aceea vom face niste puncte de informare la nivel de regiune care sa poata asista beneficiarii in utilizarea aplicatiei. Pe de alta parte, vrem sa realizam portalul expertilor evaluatori fiindca de multe ori au aparut probleme din cauza expertilor recomandati de firmele de consultanta. In acest sens, vom folosi un sistem utilizat de CE, in care se vor regasi experti contabili, juridici, tehnici etc. Acestia vor trebui sa-si trimita CV-urile. Evaluatorii care vor fi inclusi in lista vor fi selectati pe anumite criterii astfel incat beneficiarii sa aiba o baza de date.

O alta noutate este ca proiectele publice vor fi alese pe baza unor strategii si nu prin call-uri ca pana acum. Vom crea o conexiune intre institutii. De exemplu, intre Ministerul Educatiei, cel al Muncii si intreprinderi si patronate. Ne gandim la scheme de vouchere prin care somerii sa poata urma gratuit anumite cursuri sau pentru companiile care angajeaza someri si care sa beneficieze de anumite facilitati fiscale.

Si, nu in ultimul rand, vorbim despre schimbarea pachetului legislativ care reglementeaza domeniul achizitiilor publice astfel incat sa poata fi transpuse cele trei directive europene. Este vorba despre un pachet de patru legi, urmand ca in ianuarie sa fie aprobata legea achizitiilor publice. Urmeaza aprobarea normelor de aplicare si speram ca in realizarea acestora sa primim sprijinul expertilor de la Banca Mondiala. Beneficiarii vor trebui sa cunoasca aceste legi. Problemele legate de achizitiile publice au generat blocaje si intarzieri in derularea proiectelor cu fonduri europene si nu numai, legislatia in domeniu fiind modificata aproape anual.

Va exista un calendar al call-urilor astfel incat sa poata fi pregatite proiecte de calitate?

A.R.: Primele call-uri de proiecte vor fi lansate dupa 15 ianuarie, data la care vom avea un calendar clar pentru 2016 si 2017. Vom sti exact bugetele, tipurile de beneficiari si indicatorii care trebuie atinsi.

De ce bugetul pe 2016 destinat cofinantarii proiectelor europene este cu circa 30% mai mic decat cel pe 2015?

A.R.: Bugetul cofinantarii il urmareste pe cel al UE. Suntem la inceput de cadru financiar si in prima faza se pregatesc proiectele. De aceea, in ultimii ani exista un consum financiar mult mai mare. Analizand modul in care se construieste bugetul national, mi-am dat seama ca este o mare diferenta daca il compari cu cel al UE. Bugetul UE este unul multi anual si se face pe baza politicilor europene: cea de coeziune, de aparare etc. Sistemul nostru este altul. Fiecare minister spune ce nevoi are si ce ar vrea sa faca. Ar trebui ca in spate sa ai politica care sa cuprinda diferite activitati. Altfel, pot aparea suprapuneri intre diferite proiecte. Pe de alta parte, fondurile europene nu sunt luate in considerare atunci cand se construiesc bugetele in anumite sectoare. Or, si acestea sunt o sursa de finantare. De exemplu, Romania finanteaza cercetarea cu 0,3% din PIB, insa daca adaugam si fondurile UE finantarea ajunge la 1%. Este o abordare diferita in construirea bugetului.

Sursa: Ministerul Fondurilor Europene

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *