Cercetatori invizibili, finantati cu sute de mii de euro

cercetatori, eficientizare, economie, proiecte

Fruntasi la proiecte de cercetare finantate din banii statului si codasi la activitate stiintifica internationala. Desi aparent paradoxal, in aceasta situatie se afla jumatate din iesenii – directori de proiecte finantate in 2007 de Consiliul National al Cercetarii Stiintifice in Invatamantul Superior (CNCSIS) la categoria granturilor de tip A, unde puteau concura doar cercetatori cu experienta de minim 10-15 ani.

Desi au castigat sume de pana la 20.000 de euro pentru achizitii de aparatura sau investitii in cercetare 41 de cercetatori nu figureaza deloc cu semnatura in articole cotate international. Pentru a observa impactul articolelor stiintifice publicate de directorii de proiecte in revistele de prestigiu international am incercat sa-i identificam in clasamentul publicat de curand de Asociatia Ad Astra. Acesta a fost realizat prin consultarea revistelor stiintifice evaluate ISI (ISI e una dintre cele mai importante surse de documentare stiintifica la nivel mondial).

Numai 4 din 84 de sefi de proiecte CNCSIS sunt vizibili din punct de vedere stiintific

Printre proiectele acceptate la finantare in anul 2007 in urma unor competitii organizate de CNCSIS, la categoria „granturi de tip A” am identificat 84 de ieseni, directori de proiect. Doar jumatate din ei au si lucrari publicate in reviste indexate ISI.

Numai patru directori de proiect din cei 84 apar in primii 200 de cercetatori romani ordonati de Asociatia Ad Astra, in functie de impactul in lumea stiintifica internationala, respectiv: Constantin Cristian Popescu, de la Universitatea „Al.I.Cuza”, situat pe locul 47 in clasamentul Ad Astra, cu un proiect in valoare de 95.000 de lei, Alexandru Stancu, tot de la Universitatea „Cuza”, situat pe locul 48, Nicolae Hurduc, de la Universitatea Tehnica „Gh.Asachi”, situat pe locul 55 si Silvia Ioan, din cadrul Institutului de Chimie Macromoleculara „Petru Poni” (ICMPP), pe locul 136, fiecare cu proiecte in valoare de 100.000 de lei.

Reputatii invizibili

Urmeaza alti opt cercetatori ieseni in topul 1000 national al Asociatiei Ad Astra, incepand cu Dimitrie Alexa, pe locul 218, cu un proiect de 36.000 de lei, pana la locul 972, unde se afla Radu Olaru, din cadrul Universitatii Tehnice „Gh. Asachi”, cu un proiect de 30.000 de lei. Pe locurile 1.000, 3.000, 5.000 pana la 7.000 se afla alti 31 de cercetari, directori ai unor proiecte in valoare de pana la 100.000 de lei. Nu apar deloc pe listele Ad Astra 41 de cercetari, desi au primit finantari similare pentru granturi de cercetare.

Cu granturi de 100.000 de lei apar astfel nume sonore ca Nicolae Taranu, decanul Facultatii de Constructii si Instalatii de la Universitatea Tehnica sau Ion Giurma, rectorul institutiei, Mircea Ion Pop, fostul decan al Facultatii de Zootehnice de la Universitatea „Ion Ionescu de la Brad”, cu un proiect de 87.500 de lei sau Ioan Iacob, directorul Departamentului de Educatie Fizica si Sport de la Universitatea „Cuza”, cu un proiect in valoare de 74.000 lei. Nici unul dintre ei nu apare insa ca autor corespondent in bazele de date ISI.

Din 50 de ieseni castigatori de proiecte CEEX, doar patru sunt „vizibili”

In lista proiectelor finantate prin Programul Cercetare de Excelenta (CEEX), lansat de Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica (ANCS) in anul 2006, modulul I (cu perioada de desfasurare 2006 – 2008) am identificat 50 de ieseni, directori de proiecte. Sumele finantate pentru cercetare ajung pana la 1.500.000 de lei. Si aici, doar patru cercetatori ieseni apar intre primii 200 de romani- autori corespondenti cu articole indexate international ISI.

Primul iesean clasat in listele Asociatiei Ad Astra, cu 2 proiecte in valoare totala de 2.850.000 de lei este Horia Chriac, directorul Institutului de Fizica Tehnica, urmat de Alexandru Stancu, directorul Centrului de Fizica Carpath, de la Universitatea „Cuza”, situat pe locul 48 de Asociatia Ad Astra, cu un proiect CEEX in valoare de 1500.000 de lei. Nicolae Hurduc, situat pe locul 55, de la Universitatea Tehnica si Chirita Stan, de la Universitatea „Cuza”, pe locul 134, au castigat de asemenea proiecte in valoare de 1.450.000 de lei, respectiv 1.500.000 lei.

„Cine e platit pentru cercetare este obligat sa si publice”

16 directori de proiecte CEEX nu figureaza deloc in listele Ad Astra, dintre care Gica Gradinariu, decanul Facultatii de Horticultura, din cadrul USAMV, Maria-Carmen Loghin, decanul Facultatii de Textile- Pielarie si Management Industrial, din cadrul UTI sI, din nou, rectorul UTI, Ion Giurma. „Suntem pe un loc fruntas in tara in activitatea de cercetare, raportat la numarul total de cadre didactice. Eu stiu cum se fac clasamentele astea, sunt superficiale. N-am lucrat personal cu Ad Astra, ii ignor”, a declarat prof.dr. Gica Gradinariu.

Pe de alta parte, in opinia mai multor universitari publicarea de articole in reviste cotate international ca rezultat al proiectelor este indreptatata. „Probabil ca nu toata lumea a constatat pana acum ca trebuie sa justifice importanta investitiei facute. As fi de acord cu o mai buna supraveghere a comisiilor de evaluare. Acum se face verificarea proiectelor la 1 an de zile. In anii care s-au scurs s-au cheltuit poate uneori bani fara rost”, a declarat Gabriel – Ovidiu Iancu, decanul Facultatii de la Geografie si Geologie din cadrul Universitatii „Cuza”, ce a castigat in 2006 un proiect CEEX in valoare de 1.470.000 de lei, pe locul 6.837 in listele Ad Astra.

„Un cercetator trebuie sa fie generos atat cu ce a obtinut din finantare cat si cu colegii de breasla, prin publicarea de articole. Cine este platit pentru cercetare trebuie obligat sa si publice. Sunt insa oameni care lucreaza in laborator dar n-au talent de scris. Este insa foarte important sa publici articole pentru ca doar asa valorifici munca ta”, a declarat prof.dr. Octavian Baltag, din cadrul UMF, situat pe pozitia 3.046, in topul Ad Astra, unul dintre castigatorii proiectelor CEEX.

Listele realizate de Asociatia Ad Astra la categoria „Autori corespondenti romani”, pe care le-am folosit in articol, cuprind persoanele identificate ca fiind de origine romana, care apar in baza de date ISI ca autori corespondenti.

Pozitia indicata pentru fiecare cercetator a fost calculata in functie de numarul total de publicatii, numarul total de cautari al acestor publicatii si indexul Hirsch. Acesta masoara performanta stiintifica a unui cercetator. Un cercetator are indicele H, daca un numar „h” de articole stiintifice din numarul total de articole publicate de el au fiecare dintre ele, cel putin un numar „h” de cautari.

Sursa: Ziarul de Iasi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *