Bistritenii au nevoie de ajutor de la UE

subventie, ferma, agricultura

Chiar daca e vorba de sume nerambursabile, agricultorii romani nu s-au inghesuit sa-si depuna dosarele pentru subventie pana la termenul-limita, care a expirat vineri, 27 februarie 2009.

Potrivit directorului adjunct al Directiei pentru Agricultura Bistrita-Nasaud, Iacob Pop, judetul Bistrita sta insa foarte bine, fiind printre primele pe tara cu 567 de dosare depuse.

„Din cate stiu eu, in judetul Cluj s-au depus doar 30 de dosare de subventie, in Covasna 81, iar in Teleorman cam 280”, spune Pop.

Una dintre posibilele explicatii pentru apetitul scazut pentru primele subventii de la Uniunea Europeana ale agricultorilor romani ar putea fi volumul foarte mare de documente solicitate la dosar, care includ un plan de afaceri.

Desi Ministerul Agriculturii a cerut oficiilor judetene de consultanta agricola sa acorde consultanta gratuita fermierilor, eficienta acestora a fost limitata. „N-am facut mai mult de 60 de dosare, desi oamenii nostri au lucrat non-stop”, spune directorul OJCA Bistrita-Nasaud, Ioan Ungur.

Consultanta contra miere

Multi agricultori n-au apelat la consultanta oferita de stat si s-au descurcat cum au putut. „Au fost solicitanti, destul de putini, care si-au facut singuri dosarul de finantare, altii au apelat la firme private specializate. Nu e usor sa urmezi pasii ceruti de finantator de unul singur”, spune Iacob Pop. Unul dintre agricultorii care si-a depus dosarul pe ultima suta de metri este apicultorul Ioan Pop.

El a apelat la un consultant privat pentru ajutor. „Am dat miere la schimb, n-am platit”, recunoaste omul si e multumit de trocul facut. Spune ca cei 1.500 de euro pe an o sa-i ajunga pentru a face din cei 26 de stupi cati are vreo 90, cat cer finantatorii dupa trei ani.

Suma se poate sista

E sigur ca va lua banii si in ultimii doi ani. Anuta Moldovan, in schimb, din comuna sant, a platit consultanta, dar nu se plange: „Ne-am inteles cu consultantul. I-am dat 350 de lei inainte si mi-a facut treaba”. Femeia este multumita pentru ca oricum va lua vreo 60.000 de lei pe an, bani care o vor ajuta sa-si intretina pamantul si animalele.

Daca, dupa trei ani, subventionatii nu demonstreaza ca s-au dezvoltat conform planului de afaceri aprobat, suma se sisteaza.

Subzistenta, dar nu pentru saraci

Subventia se acorda persoanelor fizice care detin sau doresc sa infiinteze o ferma. Valoarea acesteia trebuie sa se incadreze intre 2.400 si 9.600 de euro. Programul prevede acordarea unor ajutoare numai fermelor de semi-subzistenta, pentru celelalte neexistand posibilitati reale de restructurare. Este vorba de 76.000 de ferme din circa patru milioane.

Sursa: Adevarul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *