Semnalul de alarma cu privire la gestionarea fondurilor risca sa ramana o simpla sticla aruncata in mare

Recent, un grup de firme de consultanta romanesti au publicat un interesant material dedicat propunerii unor forme de imbunatatire a accesului la fondurile UE.

Dintre problemele majore inventariate, amintim in mod succint:

– Aleatoriul datelor de lansare a apelurilor de proiecte pentru care autorii acuza opacitatea de comunicare si intarzierile legate de finalizarea documentelor, cu exemplificare pe POS DRU si APDRP (masura pentru pensiuni);

– Neconcordanta intre lansarea apelurilor si finalizarea tuturor documentelor si chiar fata de datele anuntate in mod oficial pentru care este facuta responsabila opacitatea in comunicare si gradul de dezorganizare semnalat in cazul aceleasi autoritati mentionate mai sus;

– In privinta lansarii licitatiilor, decalarea termenelor la care se primesc proiectele pentru care este facut responsabil gradul slab de comunicare al AM POS DRU cu beneficiarii potentiali;

– Continua modificare din mers a documentatiei privind licitatiile lansate pentru care este facuta responsabila neglijenta in redactarea documentatiilor de lansare in cazul mai multor programe operationale.

Drept efecte principale ale acestor situatii sunt enumerate: expirarea avizelor; necesitatea modificarii planurilor de afaceri; eliminarea din competitie a unor proiecte; descurajarea finala a beneficiarilor potentiali. Printre propunerile de imbunatatire mentionam: necesitatea furnizarii unui calendar annual al tuturor lansarilor de apeluri; mentinerea termenelor anuntate, chiar in cazul necesitatii de a reconvoca cererile pentru proiecte; necesitatea unei acuratete mult mai mari in elaborarea caietelor de sarcini; interzicerea modificarilor ulterioare in respectivele caiete de sarcini.

O parte considerabila din aceste probleme enuntate erau deja cunoscute in mediul beneficiarilor potentialio, insa majoritatea dintre acestia asteapta mai degraba o viziune coerenta si unitara din partea coordonarii politice a programelor cu finantare europeana, precum si co-responsabilizarea fireasca a celor care comit erori sau manifesta neglijenta in gestionarea programelor operationale.

Deocamdata, echilibrul dintre penalizarea erorilor functionarilor publici si acelea ale depunatorilor de proiecte este in masura debalansat. Mai exact, multe proiecte nu sunt descalificate din capul locului pentru ca nu se asigura un filtraj prin intermediul organismelor intermediare in vederea verificarii timpurii a celor trei tipuri de eligibilitate, precum si a conformitatii administrative a beneficiarilor potentiali.

De asemenea, in privinta deficientelor de inter-comunicare semnalate, este evident ca strategia de comunicare si relatii publice a intregului sistem de gestionare conceput de partea romana demonstreaza numeroase lacune sau slabiciuni in cursul aplicarii. Recente dosare de presa vorbesc fatis despre un “labirint al fondurilor europene”, ceea ce nu este de natura sa incurajeze nici pe primarii din mediul rural si cu atat mai putin pe intreprinzatorii mici si mijlocii in a depune proiecte.

Alte materiale de presa sau bloguri personale fac vorbire inclusiv despre un posibil interes al unor grupuri birocratice sau economice de a nu transparentiza suficient comunicarea legata de accesarea fondurilor UE. Cu toate acestea, avand in vedere urgenta utilizarii oricaror surse de co-finantare pentru investitiile romanesti din aceasta etapa ar fi de sperat o consolidare a mecanismelor de coordonare integrata si de inter-comunicare eficienta in privinta intregului sistem de absorbtie.

O contributie notabila in aceasta privinta ar merita sa o aiba chiar Comisia Europeana, care este co-responsabila pentru impactul social-economic la nivel european al fondurilor structurale si de coeziune.

Pe de alta parte, atata timp cat demersuri de genul celui prezentat mai sus raman disparate, fara o solidarizare reala de breasla si fara o capacitate de diseminare elocventa in mass-media, este de presupus ca acest gen de frustrari si tensiuni vor ramane simple ecouri ale unui razboi de culise intre practicienii consultantei si perspectiva prea rigida a autoritatilor de gestionare.

Sursa: Eurolink

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

scroll to top