„Buna ziua tuturor, bine v-am gasit si multumesc pentru invitatie. O sa fiu foarte scurt in prezentarea mea urmand ca dupa aceea sa raspundem la intrebarile dumneavoastra, impreuna cu colegul meu, domnul ministru al Finantelor Gheorghe Pogea.
Criza economica si consecintele ei asupra economiei romanesti nu pot fi evitate si stim acest lucru. Ceea ce putem face in acest moment noi, guvernantii, este pe de o parte, sa limitam efectele negative ale crizei in Romania si, in al doilea rand, sa pregatim terenul pentru relansarea economica a Romaniei. Acestea sunt cele doua provocari pe care le avem. Trebuie sa stie toti romanii ca ceea ce se intampla in lume sub aspectul crizei economice nu ne ocoleste nici pe noi, adica suntem parte a acestei crize economice mondiale, cu intensitati si consecinte diferite.
Asa cum s-a spus aici, pe buzele tuturor este intrebarea ce facem pentru a limita efectele acestei crize si aici pot fi folosite comparatii ba din domeniul apelor, ca nu astepti sa-ti intre apa in casa, ci construiesti niste diguri in prealabil sa eviti acest lucru sau nu astepti sa ajungi cu apa la gura, ci iei masurile atunci cand apa iti este la picioare.
Romania este intr-o situatie acum, in care cu masuri preventive poate opri unele dintre efectele negative ale crizei, si asta face si actualul guvern in momentul de fata. si s-a vorbit, pentru ca am fost rugat sa mentionez cateva lucruri despre Fondul Monetar International, Comisia Europeana, BERD, Banca Mondiala, adica institutii financiare cu care suntem in discutii in acest moment.
Acordul pe care-l vom incheia cu Comisia Europeana, cu Fondul Monetar International este clar ca are un caracter preventiv. Caracterul preventiv al acordului rezulta si din faptul ca nu trebuie sa marim nici cota unica, nici TVA-ul, in comparatie cu alte tari care, atunci cand au fost in situatia de a incheia un acord, au trebuit imediat sa treaca la asemenea solutii.
Noi incheiem acest acord preventiv tocmai pentru a preveni unele consecinte mult mai negative asupra economiei romanesti, pentru ca ne dam seama ca cele doua masuri nu sunt benefice pentru sanatatea economiei romanesti in momentul de fata.
O marire, o eventuala marire, o discutie despre marirea cotei unice ar periclita mediul de afaceri si sanatatea sistemului, mediului de afaceri atat cat poate fi aceasta sanatate in momentul de fata. Cota unica este un bun castigat si va fi pastrata. De asemenea, majorarea TVA-ului ar pune in dificultate in primul rand pe cei care sunt astazi intr-o pozitie foarte dificila, cei cu venituri mici si foarte mici, pentru ca TVA-ul nu cruta, nu iarta pe nimeni, nici pe cel mai instarit, nici pe cel mai sarac, se aplica la toata lumea.
De aceea, aceste doua masuri nu sunt in atentia noastra pentru a fi luate sub aspectul majorarii lor. Tot asupra caracterului preventiv m-as referi in continuare. De fapt, in acest moment Guvernul are trei obiective majore si care sunt pe agenda din fiecare dimineata a noastra. Unu, sprijinirea masiva a sectorului de investitii si in special investitia publica masiva in infrastructura.
Ne dam seama ca in situatia in care in mediul privat exista unele dificultati legate de investitii, sectorul public, domeniul public, guvernul trebuie sa fie acela care trebuie sa preia initiativa in acest moment de criza si am alocat 20% din banii tarii pentru investitii publice masive, in infrastructura din toate domeniile si in fiecare saptamana facem o analiza riguroasa a modului in care acesti bani alocati au fost destinati infrastructurii si mai ales ce se intampla cu ei din momentul in care bugetul a fost aprobat.
Aici intra si absorbtia fondurilor europene, ca o parte importanta a banilor care trebuie sa mearga in economia romaneasca, aici intra si achitarea datoriilor pe care fosta guvernare le-a lasat si de la nivel ministerial, de la Ministerul de Finante, 80% din aceste datorii practic au fost achitate.
Am constatat insa ca pe diverse paliere ale ordonatorilor secundari si tertiari de credite inca aceste plati nu s-au efectuat si voi interveni direct sa ma asigur ca acesti bani vor fi platiti, pentru ca stim ce inseamna ca firmele care au de primit bani de la stat sa nu-i aiba si sa creeze statul blocaje suplimentare in economie, in conditiile in care statul trebuie sa fie primul care deblocheaza, atat cat poate, mecanismul financiar si finantele tarii.
Al doilea obiectiv major pe care il avem este relansarea creditarii. Este un obiectiv si un lucru care sta in atentia fiecaruia dintre noi, cei prezenti aici. Pentru asta avem nevoie, evident, de incredere si de bani. Este foarte important si conceptul psihologic de incredere si cred ca putem afirma ca recladim increderea pe piata creditului romanesc prin ceea ce guvernul face in momentul de fata.
Practic, acordul cu Fondul Monetar International va avea un rol major in relansarea creditarii in economia romaneasca, prin efectul indirect sau chiar direct.
Din suma pe care o vom imprumuta de la Fondul Monetar International, doua treimi aproximativ vor merge la Banca Nationala a Romaniei, aproximativ o treime, poate mai putin, va merge la Ministerul Finantelor, iar de acolo, din acea treime, o suma va merge spre banci pentru a fi destinata imprumuturilor si creditarii.
In paranteza, chiar dimineata am avut o discutie cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, care si-a aratat in continuare disponibilitatea de a asigura sustinere financiara pentru banci, astfel incat sa existe solutii pentru mentinerea si crearea de noi linii de credit. Deci, practic, prin acest acord cu Comisia Europeana, cu Fondul Monetar International si celelalte banci, despre care am vorbit, vom putea da semnalul economic si pshihologic al relansarii activitatii de creditare in economia romaneasca.
Spun asta, pentru ca este cunoscut mecanismul. Rezervele Bancii Nationale sunt constituite, in buna parte, din ceea ce bancile depun ca rezerva la Banca Nationala din banii pe care ii au. Evident ca Banca Nationala nu poate diminua aceste rezerve, daca nu are un fond financiar suficient pentru a asigura stabilitatea monetara. in conditiile in care doua treimi din acesti bani vor ajunge la Banca Nationala, exista discutii pentru a diminua rezervele minime obligatorii cu un mic procent, astfel incat acesti bani sa fie la dispozitia bancilor pentru continuarea creditarii, mentinerea liniilor de finantare.
Tot in acest context, Guvernul are discutii, Presedintele Romaniei are discutii cu bancile mama astfel incat banii care se vor disponibiliza din scaderea rezervelor minime obligatorii sa fie pastrati in tara, si cu destinatie pentru investitii, pentru creditare. Este o preocupare atat a Guvernului, cat si a actorilor financiari cu care discutam in acest moment, si aici ma refer la Banca Mondiala, BERD, BIRD, Comisia Europeana, FMI.
Deci, solutie pentru a gasi mai multi bani pe piata, si, evident, o asemenea solutie financiara va ajuta Banca Nationala sa mentina cursul euro-lei la un nivel suportabil pentru economia romaneasca, la un nivel care sa permita, pe de o parte, romanilor sa isi plateasca in continuare ratele pe care le au la banci, actorilor economici, agentilor economici, sa poata desfasura o activitate economica decenta si, nu in ultimul rand, pentru sanatatea intregului sistem financiar din Romania.
Banii care vor merge la Ministerul Finantelor, repet, sub o treime, ne vor ajuta sa finantam deficitul bugetar si sa putem asigura cresterea economica prin sustinerea investitiilor. Va fi important acest lucru pentru ca vor fi mult mai multi bani pe piata, mult mai multe lichiditati.
Astazi, principalul actor pe piata este Ministerul Finantelor care cumpara, practic, cei mai multi bani disponibili pentru finantarea deficitului. Nu va mai fi nevoie, in buna parte, sa faca acest lucru Ministerul Finantelor si va lasa banii practic, la dispozitia bancilor, la dispozitia economiei, pentru ca ei sa se intoarca cu efect multiplicator in locuri de munca, in investitii si in mai multe impozite si taxe care vor fi platite la bugetul de stat.
Deci, relansarea creditului si preocuparea pentru ca oamenii sa isi poata plati creditele reprezinta o preocupare majora a Guvernului. Ambele obiective despre care am vorbit, evident, au ca si tinta mentinerea locurilor de munca, crearea de noi locuri de munca, sprijinirea mediului de afaceri, care in orice economie de piata reprezinta motorul dezvoltarii. Nu exista economie de piata performanta fara un mediu de afaceri care sa fie performant, iar autoritatile statului trebuie sa sprijine acest motor al economiei romanesti.
Evident ca intotdeauna este loc de mai mult pentru a sprijini mediul de afaceri, in acest context al crizei pe care o avem, avem cateva masuri strategice. Am spus: 20% din bani pentru investitii, am spus mentinerea cotei unice fara sa crestem TVA-ul, neimpozitarea profitului reinvestit incepand cu trimestrul II al acestui an.
Sunt cateva din masurile macro pe care le avem in vedere, care se completeaza cu alte masuri pe care le avem in programul anti – criza al Guvernului.
Si aici fie ca vorbim de Programul Rabla in concordanta cu exigentele industriei romanesti, normele europene si cu interesele romanilor, cu capitalizarea CEC-ului si a Eximbank-ului, cu infiintarea Fondului de contragarantare a creditelor pentru intreprinderile mici si mijlocii care deja este operational avand la baza actul normativ elaborat, compensarea TVA de recuperat cu TVA de incasat – o prima actiune curajoasa a Ministerului de Finante si il felicit pe dl. Pogea, impreuna cu cei de la ANAF pentru ca ceea ce pentru foarte multi parea imposibil a demonstrat ca se poate. si Ministerul Finantelor mai este pregatit inca sa mai ia niste masuri prin care sa eliminam birocratia si sa putem accede mai usor si la fondurile europene, dar pe de alta parte sa sprijinim in continuare mediul de afaceri. Cred ca aceasta reforma va merge mai departe sustinuta de Ministerul Finantelor.
Al treilea obiectiv – pentru ca vorbeam de trei – este evident protejarea intereselor economice ale populatiei. Aici ma refer la sprijinirea acelora care sunt cu venituri mici si foarte mici. O societate poate functiona sanatos numai daca exista principiul solidaritatii.
Daca vom avea o prapastie uriasa in societate, intre cei instariti si cei foarte saraci, nimeni nu o va duce bine. si mai ales in vremuri de criza ai nevoie de acest efort de solidaritate pe care Guvernul in primul rand trebuie sa-l faca. si am luat deja cateva masuri pe linia aceasta, fie ca am instituit pensia sociala minima, un efort de 197 de milioane de euro pe un an de zile, sa aduci toti pensionarii la o pensie minima de 350 de lei.
De asemenea, alte masuri pe care le cunoasteti: compensarea medicamentelor pentru cei care au venituri mici si foarte mici.
In acest context se pune intrebarea: ce face Guvernul pentru ca Romania sa nu rateze sansa modernizarii? Si eu vreau sa va spun foarte sincer si direct, indiferent daca se incheie sau nu acordul cu Fondul Monetar International si cu Comisia Europeana, Romania trebuie sa faca reformele structurale de care are nevoie.
Romania a consumat mai mult decat a produs. Acest lucru nu poate continua la infinit, daca vrem sa ne uitam sincer unii in ochii altora si sa vedem ce trebuie facut in aceasta tara. stiu ca vor fi multe masuri mai putin populare pentru moment, dar vor fi masuri sanatoase pentru Romania pe termen mediu si lung si pentru ceea ce inseamna climatul economic din aceasta tara.
Avem avantajul ca avem un Guvern solid si care cred eu ca trebuie sa aiba forta si curajul sa mearga pe aceste reforme structurale ale societatii romanesti. si cand vorbesc de acest concept al reformelor structurale ma refer la cateva masuri de genul: Legea salarizarii unice, adica eliminarea privilegiilor si a privilegiatilor din salarizarea sistemului public din Romania.
Asta se poate face numai prin aducerea la un numitor comun a profesiilor si a meseriilor si a platii lor, a oamenilor care lucreaza in concordanta cu pregatirea si cu locul pe care il au in societate. Astazi, din nefericire, in functie de pilele pe care le-au avut in sistemul politic unii sunt mai egali decat altii, in privinta banilor de la bugetul de stat.
Aceasta lege a salarizarii unice nu va fi usoara, va crea neplaceri pentru unele categorii sociale, dar am convingerea ca, in final, romanii vor fi multumiti pentru ca nimeni nu se va mai simti tras pe sfoara de catre celalalt. Pentru ca fiecare va avea un salariu care sa cuprinda si sporurile, si indemnizatiile in interiorul lui, acolo unde este necesar si in acelasi timp sa-l pozitioneze corect in societate.
In al doilea rand este nevoie de o reforma a sistemului public in privinta utilizarii banului public, cu privire la numarul de agentii guvernamentale si de structuri subordonate ministerelor. Am asistat in ultimii 20 de ani la o spirala birocratica fara precedent. Adica, la o crestere, atat a numarului de agentii, cat si a numarului de functionari, fara ca de cele mai multe ori sa existe justificarea economica a acestora, singura lor justificare fiind aceea de a-si crea subiect de munca pentru a pune o stampila sau o taxa in plus.
Nicaieri in lume cred ca nu este nevoie de atatea stampile ca in Romania pentru a obtine o aprobare sau pentru a se aproba o documentatie. Este consecinta multiplicarii birocratiei care isi cauta inevitabil de lucru pentru a-si justifica existenta. Mai multe stampile, mai multa coruptie. Mai putine stampile, mai putini functionari si mai putina coruptie. Acest Guvern are determinarea sa reduca aceasta birocratie desfiintand, comasand, restructurand agentii guvernamentale si structuri subordonate ale ministerelor.
Am desfiintat Cancelaria Primului – ministru si nu am vazut nici un cutremur in Romania. N-am fost nevoit sa maresc cu un post numarul de la Secretariatul General al Guvernului. Cu alte cuvinte, acele departamente obligatorii au putut fi preluate si fara sa marim cu nici un post, desfiintand o structura care initial avea peste 300 de persoane. La Ministerul de Interne iarasi s-a demonstrat ca se poate face o restructurare. Vom merge mai departe cu aceasta restructurare pentru ca este necesara sistemului romanesc.
In al treilea rand este vorba de procesul de descentralizare care va cobori decizia la nivel local, acolo unde practic autoritatea este cel mai aproape de cetatean si stie cum trebuie sa fie luata decizia.
In al patrulea rand, vom reduce numarul de impozite, taxe si tarife. Sunt, daca nu gresesc, 558 de asemenea taxe, impozite, tarife in peste 150 de acte normative in Romania. Sunt convins, ca daca ma uit la perii albi sau ridurile la multi dintre dumneavoastra si inclusiv la parul alb si ridurile noastre, multe dintre aceste taxe au cauzat si par alb, si nervi, si pierdere de timp, pentru mediul economic, pentru stat, pentru cetatean. Un stat suplu si eficient trebuie sa mearga si aici pana la capat si sa impusa un sistem suplu, coerent al fiscalitatii.
As incheia spunand ca in acest an Guvernul stie ce trebuie sa faca. Stim ca masurile pe carte le-am luat trebuie sa fie completate in continuare pentru ca si evolutia acestei crize ofera parametrii pe care nu ia-m putut avea in vedere de la bun inceput. stim insa, la fel de bine, ca prin discutii cu mediul de afaceri – cum este cea prezenta aici si va felicit pentru organizare – putem aduna lucruri bune care sa stea in atentia guvernantilor pentru ca impreuna sa gasim aceste solutii pentru economia romaneasca.
Mai cred ca ar trebui relansata in Romania un program care intr-o forma sau alta a mai existat si nu cred ca incalcam o regula sau norma europeana. Este vorba de programul intitulat „Produs in Romania”. Si aici nu ma refer doar la firmele autohtone care produc in Romania, ci si la firmele straine care sunt in Romania, dar produc diverse lucruri in aceasta tara.
Cred ca avem datoria ca si guvernanti sa relansam un asemenea proiect, sa ii sensibilizam pe romani, pe de o parte aratandu-le ca in Romania avem produse din agricultura – este adevarat destul de putine din nefericire, dar asta este o alta tema si trebuie sa ne gandim cum relansam acest domeniu – in domeniul industriei auto, in domeniul asigurarilor, domeniul financiar – bancar, in domeniul altor activitati economice.
Repet, fara sa fac distinctie intre investitorul strain sau autohton, dar care produce in Romania si de asemenea ca aceasta modalitate fiind cea mai buna modalitate de a ne face cunoscuti in lume, in Europa prin impunerea pe piata mondiala, pe piata europeana a unor produse din Romania.
Prin produs inteleg practic toata gama necesara de produse si servicii pe care o tara le poate crea. Vom avea in intentia Guvernului, repet, relansarea unui asemenea proiect, cu mentiunea pe care o fac ca la inceputul fiecarei sedinte de guvern alocam o importanta parte de timp fiecarui domeniu structural al economiei romanesti.
Am avut o abordare cu privire la industria auto, vom avea abordari cu privire la agricultura, la domeniul constructiilor, la energie, la siderurgie, adica niciun domeniu strategic, din economia romaneasca, piata asigurarilor, piata financiara, nu va ramane si nu va scapa din atentia Guvernului, si pe fiecare componenta vom concepe ceea ce concret este cel mai bine pentru a sustine diversele domenii din economia romaneasca.
Deci in Guvern dincolo de aprobarea unor acte normative, hotarari de guvern care asigura functionarea administrativa a Romaniei avem aceasta abordare strategica cu privire la dezvoltarea tarii. Va multumesc.”
Intrebare: Domnule prim – ministru, domnule ministru, intrebarea o voi adresa in contextul unui exercitiu de viziune si previziune economica. Realizam ca la finalul primei faze a prezentei crize economice, sfarsitul anului 2010, consumul global si national nu va mai reveni la nivelul de dinainte de criza suferind mutatii importante, cel putin 50 ani si daca da realizam ca infrastructura globala si nationala industriala, financiar-bancara, de servicii, se va ajusta in sensul restrangerii acesteia probabil spre fatidicul interval de 30-40% ducand nivelul somajului la cote foarte ridicate si daca da, putem considera inca din acest moment reorientarea si reconversia profesionala a celor afectati de aceasta restrangere probabil intre 10 si 15% prioritate nationala astfel incat odata cu redimensionarea si reasezarea sistemelor acestia sa-si regaseasca noua menire, iar nivelul somajului sa revina la cote rezonabile?
Vedeti o legatura intre somerii prezenti si viitori din industria auto si deficitul de resurse umane din sectorul de mecanizare a agriculturii in contextul in care agricultura romaneasca are nevoie de peste 100.000 de tractoare intr-o prima faza si multe alte masini agricole?
Emil Boc: Foarte bune precizarile, in programul anti-criza pe care l-am aprobat odata cu bugetul, avem o componenta legata de formarea profesionala, stim ca pe de-o parte va creste numarul somerilor, stim ca pe de alta parte e nevoie de reconversie profesionala, e nevoie ca oamenii sa aiba capacitatea sa-si poate remodela pregatirea profesionala. 50% din costurile reconversiei profesionale sunt suportate de catre stat.
Da, avem in programul anti-criza acest lucru si avem in vedere chiar majorarea acestei sume tocmai pentru a pune un instrument activ la indemana angajatorilor, la indemana oamenilor pentru a putea sa se pregateasca intr-un domeniu apropiat de ceea ce economia de piata cere si ceea ce astazi prin mutatiile care au loc se intampla in societatea romaneasca.
Avem si solutia cu somajul tehnic, unde timp de trei luni de zile pentru a incuraja mentinerea locurilor de munca, costurile sociale si de la angajati si de la angajatori sunt preluate de catre stat. Pe 2009 am prelungit cu trei luni de zile durata perioadei de somaj tocmai sa dam posibilitate omului sa se reorienteze pe piata profesionala. si nu in ultimul rand ceea ce am spus cu privire la agricultura este perfect adevarat.
Aici vreau sa va spun ca lucram la un plan detaliat si amanuntit ca acest sector, implicit sub aspectul resurselor umane, sa devina unul prioritar in economia romaneasca. El se coreleaza cu ceea ce facem in domeniul invatamantului prin descentralizare. Prin descentralizare lasam mult mai multa autonomie de decizie la nivelul judetelor, oraselor, pentru a-si stabili cifra de scolarizare si domeniile in care sa-si pregateasca forta de munca. Vom avea o parte a curriculei nationale obligatorie, dar care va scadea ca si pondere si vom incerca sa intarim componenta locala, regionala, judeteana, pentru a-si pregati forta de munca de care au nevoie.
80% din absolventii de invatamant superior nu lucreaza in domeniul in care s-au pregatit.
Nici nu trebuie sa fie obligatoriu un echivalent. Pana la urma un om cu studii superioare este un castig pentru orice societate. Dar, totusi, 80% dintre cei care termina o facultate nu mai au, dupa aceea, tangenta cu domeniul in care s-au pregatit. Aici, iarasi, cred ca putem sa ne corelam, iar dincolo de mediul universitar, la mediul pre-universitar al celorlalte domenii, corelarea cu piata este absolut obligatorie. Va fi greu, vor trebui ca foarte multi profesori sa inteleaga ca unele discipline nu mai sunt, poate, la fel de importante cum erau acum 50 de ani si ca viata ne obliga sa ne orientam spre altceva.
Asta va insemna, evident, ca se vor pierde norme didactice, va insemna ca, consiliul profesoral nu va mai putea sa dea norme la toata lumea, ci va trebui sa aduca profesori pentru domenii care sunt cerute de piata. Va fi o mutare grea, cu costuri si este o componenta a descentralizarii. Dar daca acest guvern nu isi poate permite sa faca acest lucru, nu stiu care guvern isi va permite sa faca o asemenea operatie chirurgicala.
Moderator: De ce avem un Program Rabla pentru masini, pentru autoturisme, de care beneficiaza, sa spunem si un producator autohton, si nu avem un Program Rabla pentru tractoare. Avem un deficit imens de masini agricole, dam 60 de milioane de euro pentru achizitii de autoturisme cu care sa mergem la supermarket. De ce nu avem un program in care sa impulsionam achizitia de tractoare sa poata oamenii sa lucreze si sa faca aceste produse de care spuneti, produse in Romania, avem doua miliarde de euro deficit pe produse agro-alimentare si mecanizarea e la pamant.
Emil Boc: Recomandarea acesta a mai fost facuta. Este in analiza, inclusiv aceasta componenta, in Strategia cu privire la relansarea agriculturii ca domeniu prioritar in Romania, pentru ca pe termen mediu si lung sa schimbam profilul Romaniei din tara importatoare in tara exportatoare de produse agro-alimentare.
Intrebare: /…/Agricultura e un sector cu o forta extraordinara./…/ sunt investitori care vor sa investeasca in agricultura – preturile la griu, porumb sunt destul de inalte pe piata internationala. Care va fi strategia dumneavoastra?
Emil Boc: Vom avea si o dezbatere publica pe domeniul agriculturii. Intentia Guvernului este sa ia acele domenii unde Romania are avantaj competitiv in raport cu alte tari, si agricultura este unul dintre aceste domenii, sa schimbe profilul tarii. Nu se va putea face, trebuie sa o recunoastem, de pe azi pe maine sau de pe o luna pe alta. Dar se poate face o strategie ca o tabla de sah, in care fiecare sa-si aiba locul bine precizat, de la mecanizare la produse ecologice, de la mici ferme in mediul rural la sustinerea industriei carnii, de exemplu, pentru ca, daca vrei sa faci un pateu in Romania, 70% din materia prima o aduci din strainatate, de la sprijinirea productiei agricole prin diverse facilitati, dincolo de cele pe care le avem de la Uniunea Europeana, totul este intr-un plan angrenat. Iar asta se face in acest moment.
Intrebare: Domnule prim-ministru, executam aplicatii in infrastructura pe care le trimitem la Bruxelles si compania noastra are 18 anul asta, peste 1 miliard de euro. Suntem subordonati domnului ministru Pogea si Oficiul de Plati ne comanda pe noi. V-as ruga sa aveti in vedere sa facem un tratament egal pentru noi si firmele straine. Lucram in cadrul programelor Phare si este o discriminare intre noi si conditiile impuse partenerilor straini. Suntem in Uniunea Europeana si nu va cerem decat sa ne tratati egal. Sa faceti ceva la OPCP, astfel incat si firmele romanesti sa poata sa execute acestea aplicatii, sa le transmitem la Bruxelles si sa obtinem banii, atat Ministerului Dezvoltarii, Mediului, sau Transportului.
A doua rugaminte, domnule ministru Pogea, sunteti partenerul nostru. Noi v-am facturat anul trecut pe dumneavoastra, nu ne-ati platit, am inteles ca ne veti plati pana la sfarsitul lunii martie. in luna ianuarie am avut controlul si, normal, colegele de la Fisc ne-au spus: „domnule Boeru, nu mai puteti participa la licitatie, n-ati platit TVA-ul”. Partenerul meu sunteti dumneavoastra. Nu va cer decat sa ne dati sanse, pentru ca construim aceste proiecte, pe care sa le trimitem la Bruxelles.
Ultima problema este o rugaminte. Va rog, domnule ministru Pogea, sa schimbati intreaga gandire a Oficiului de Plati si conducerea acestor aplicatii daca vrem sa facem concret.
Emil Boc: Vreau sa va spun o preocupare majora de-a noastra, care a fost ieri in Comitetul Interministerial pentru absorbtia fondurilor europene. Domnul Pogea, sper sa nu se supere pe mine, ca anunt aici si nu in alt cadru. Pregatim, eu cred, o decizie oarecum istorica in materia participarii la licitatii a firmelor care au datorii pentru ca nu si-au incasat de la stat TVA-ul sau alte lucruri.
Vrem sa modificam legislatia fiscala, astfel incat, in conditiile in care ai o datorie de 10 lei la stat, sa spunem, dar ai de primit de la stat 11 lei, sa fi considerat eligibil pentru a putea participa la licitatii si a nu bloca accesul. E o decizie pe care am luat-o ieri in Comitetul Interministerial. Ministerul Finantelor are o saptamana termen sa studieze cum se poate face modificarea certificatului fiscal si a celorlalte elemente pentru a putea sa eliminam aceste blocaje care exista, din nefericire, si de cele mai multe ori, nu din vina intreprinzatorului, ci datorita faptului ca statul, prin mecanismele sale greoaie, nu reuseste sa-si achite obligatiile fata de intreprinzator, punandu-l intr-o imposibilitate de a participa, de exemplu, la licitatie. Am luat in atentie Oficiul de Aplicatii si am sa discut.
Intrebare: Milioane de oameni lucreaza in strainatate. De ce cotizeaza catre statele terte, impozite, taxe? in Romania beneficiaza de toate drepturile ca oricare alt salariat care si lucreaza. Cum pot fi persoanele respective supuse unei proceduri ca sa contribuie la rambursarea prezumatului creditul de 20 de miliarde?
Emil Boc: Sper ca dl. Pogea sa-si poata nota aceasta recomandare si sugestie. O sa vedem.
Intrebare: Avand in vedere presiunile enorme care s-au facut asupra patronilor in 2007 – 2008 din partea angajatilor care au dus la o crestere de salarii nesustenabile si la o prabusire a productivitatii muncii, nu credeti ca ar trebui facut ceva pentru a creste valoarea institutiei patronale in Romania? Se vorbeste poate prea mult de sindicate ca partener social al Guvernului. Poate ca patronii ar trebui sa preia o parte din aceste discutii si /…/as vrea sa spun vis-a-vis de partea ca exista o tendinta de culpabilizare a patronatelor, o tendinta a prezentarii media ca tot ce este patron este evazionist, dar nu a fost identificat corect.
Emil Boc: Eu am doua raspunsuri aici. in primul rand, Guvernul este constient de faptul ca 72% din PIB este produs de catre sectorul IMM-urilor, de catre sectorul patronal daca este sa vorbim in termenul acesta. si acest lucru trebuie sa se regaseasca si in modul in care Guvernul abordeaza mediul de afaceri. in al doilea rand, cred ca problema trebuie rezolvata prin aplicarea nediscriminatorie a principiului „nimeni nu este mai presus de lege”. Toti cei care respecta regulile jocului sunt bineveniti si sunt incurajati si trebuie sa aiba acces egal la resurse publice, la resursele de dezvoltare, la resurse financiare. Este treaba statului sa asigure acest lucru.
Si vreau sa va asigur ca si planul anti-criza, si dl. Pogea poate sa confirme acele masuri pe care le-am trecut in bugetul de stat au fost produsul unei largi consultari cu patronatele, si cu sindicatele, iar din punctul nostru de vedere sunt parteneri egali in discutie, fiecare pe componenta pe care o are. Sindicatele au componente care tine de protejarea drepturilor salariale, sociale, chiar de dezvoltare, dar, evident, ca in aceasta componenta dezvoltarea investitionala si sustinerea mediului de afaceri are rolul coordonator pentru ca pana la urma trebuie sa produci ca sa ai ce imparti. Asta este realitatea in orice economie.
Intrebare: Ati mentionat foarte clar ca nu luati in considerare cresterea TVA-ului sau a cotei unice. M-ar interesa daca luati in considerare cresterea accizei la carburant pe 2009?
Emil Boc: Politica fiscala o las la dl. Pogea.
Intrebare: Ati mentionat cateva domenii pe care le considerati strategice.
Emil Boc: Cu titlu exemplicativ si nu exclusiv.
Intrebare: Am inteles. In domeniul IT si soft in care Romania este cunoscuta la nivel mondial ca o tara cu un potential extraordinar, dar al carei potential este departe de a fi atins. Cat de importanta este in viziunea Guvernului acest domeniu si ce masuri aveti in vedere in privirea sustinerii acestuia?
Emil Boc: Parcurile industriale de software – exemplu de la Cluj, poate fi multiplicat si in alte parti ale tarii – si din acest punct de vedere exista o strategie pe care la Ministerul Comunicatiilor acum o lucram, atat si la Ministerul Dezvoltarii, pentru a putea extinde parcurile tehnologice, parcurile de IT pentru ca reprezinta iarasi un avantaj competitiv al Romaniei in raport cu alte tari si credem ca aceasta inteligenta pe care o avem in primul rand trebuie sa o valorificam in Romania si nu in alta parte. /…/