Comisia Europeana si World Wide Fund sustin pasunatul din Maramures

fonduri europene, pasunat, animale, World Wide Fund, Comisia Europeana

Multi dintre fermierii din Maramures de-abia supravietuiesc, potrivit reprezentantilor WWF. Peisajul aparte si biodiversitatea acestuia depind de utilizarea zonelor cu potential natural ridicat in agricultura, lucru dificil din punct de vedere financiar pentru fermieri.

Dupa aderarea Romaniei la UE lucrurile au devenit si mai dificile, fiindca majoritatea producatorilor de lapte din Maramures nu pot indeplini standardele UE in materie de igiena si bunastare a animalelor. WWF vor promova un sistem inovativ de pasunat, care, cu ajutorul unor masuri legislative, va putea fi aplicat in toate zonele tarii cu potential pentru exploatarea agricola ecologica.

Fermierul Petre Tiplea este primul care a primit, prin programul finantat de WWF, o cireada formata din 22 vaci,4 tauri si 9 vitei. El a fost selectat de reprezentantii organizatiei pentru ca mentine, prin practicile agricole aplicate, o zona cu valoare naturala ridicata (High Nature Value Farmland – HNVF). Pentru urmatorul pas al programului WWF are in vedere alti doi fermieri din Maramures.

HNVF sustine consecutiv micii producatori, de semisubzistenta. „Modul lor de productie, de organizare a pasunatului ori a obtinerii biomasei din paduri nu are un impact destructiv asupra naturii, motiv pentru care ei trebuie sustinuti prin politici publice”, spune reprezentantul WWF Raluca Dan.

Prin actiunea initiata cu sprijinul Comisiei Europene, WWF doreste sa contracareze declinul drastic al oieritului traditional pe pasunile de vara din zona. Cu alte cuvinte, ei promoveaza legatura dintre conservarea naturii, economia locala si comunitati printr-un sistem de pasunat in mozaicul de pajisti si paduri din zonele inalte ale Maramuresului.

In cadrul programului, aceste zone au fost numite pajisti cu valoare naturala ridicata (High Nature Value Farmland – HNVF). Prin utilizarea pajistilor pentru pascut se favorizeaza pastrarea acestora deschise pentru pasarile care cuibaresc, cum este fasa de padure si mierla gulerata si pentru ratele si starcii migratori.

Incercari esuate

La mijlocul anilor ’90, Comisia Europeana, prin Politica Agricola Comuna, a lansat conceptul HNVF si a incercat aplicarea sa in statele membre. Rezultatele au fost insa slabe: pierderi masive de specii si habitate, desuetudinea produselor traditionale ca urmare a igienismului excesiv, degradarea bunastarii animalelor ori industrializarea zonelor rurale si a productiei agricole.

„Activitatea informala a taranilor, pastratori ai sistemului agricol cu valoare naturala ridicata, trebuie constientizata de catre ei insisi, dar si de administratiile publice locale ori centrale”, mai spune Raluca Dan. Potrivit ei, vechile indeletniciri nu trebuie oprite, ci stimulate, pentru a valoriza peisajele seminaturale ce aduc in prim-plan acest nou tip de conservationism ecologic, promovat in Romania de WWF.

Practici eronate

„Perceptia eronata de la noi privind buna exploatare agricola poate fi rezumata la sintagma: bun = intensiv = terenuri extinse = mari investitii = mari castiguri. Dar aceasta judecata si practica duce la valori infime pentru natura, iar mediul inconjurator sufera”, spune coordonatorul programului HNV din cadrul WWF, Monia Martini.

Platourile inalte, caracteristice pentru Maramures

Pasunile montane de pe platoul Tataru din Maramures s-au format in urma taierii copacilor de acum 50 de ani. Peisajul este caracteristic pentru zonele inalte ale Maramuresului. Pasunatul cu densitate redusa a animalelor este un factor crucial pentru pastrarea acestei mosteniri.

Zona face parte din reteaua Natura 2000 de zone protejate ale Europei. Activitatile umane, cum sunt cresterea animalelor sunt permise in zona cata vreme respecta o serie de reguli si nu dauneaza biodiversitatii.

Petre Tiplea, primul fermier din program

Petre Tiplea este un fermier de 55 de ani din Ocna Sugatag, Maramures. Pentru ca zona unde acesta isi desfasoara practicile agricole este una cu un mare potential natural ridicat, acesta a primit, printr-un program finantat de WWF o cireada formata din 22 vaci, 4 tauri si 9 vitei.

Animalele fac toate parte din rasa locala Bruna de Maramures si au fost cumparate de la diferiti fermieri din satul Sapanta, din Maramures. Cele mai multe dintre aceste vite nu mai fusesera scoase din Sapanta, iar unele dintre ele chiar si-au pierdut comportamentul social, fiind tinute tot timpul in adaposturile din gospodariile fermierilor.

In iunie 2007, cireada a urcat pentru prima data pe pajistile din Poiana Rachita, Platoul Tataru. Animalele s-au obisnuit repede cu noile conditii de pe platoul montan, iar interactiunile sociale si ierarhia interna au fost restabilite.

Asteapta transferul fondurilor europene

In ciuda bogatelor traditii, nu e foarte profitabil sa fii fermier. Cel putin asta crede Tiplea. El spune ca solicitarea subventiilor presupune o procedura lunga si obositoare si necesita numeroase documente si asistenta din exterior. „Pana acum, Guvernul nu a reusit sa sustina fermierii mici, iar daca lucrurile continua asa, multe dintre peisajele Romaniei vor fi pierdute”, a declarat fermierul.

In 2008, Tiplea a depus o cerere de subventii in cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala, implementat de Ministerul Agriculturii, a primit aprobare, iar acum asteapta sa se faca transferul banilor.

Fermierul va primi 182 de euro/ hectar pentru a-si administra in mod corespunzator pajistile, astfel incat sa nu introduca pe acestea mai mult de o vita la un hectar pentru pasunat. „Nu am voie nici sa folosesc ingrasaminte chimice si nici sa ar pajistile sau sa compactez si sa reinsamantez pasunile”, spune Tiplea.

Acum, vitele pasc pe o pasune de circa 40 hectare, la o altitudine de 850-900 m. „Eu am in jur de 12 hectare, iar celelalte 28 hectare sunt teren comunal inchiriat de la primaria Giulesti”, spune Tiplea. Carnea produsa in ferma sa este gatita in pensiunea lui, dar intentioneaza sa o vanda si altor pensiuni din Maramures.

„Vom produce si carnati traditionali. Pe termen mai lung, ma gandesc sa maresc cireada, sa administrez mai multe pasuni montane si sa comercializez carnea si in alte regiuni din Romania sau chiar peste hotare”.

In 2012, fermierul Petre Tiplea va trebui sa returneze WWF acelasi numar de animale pe care le-a primit la inceput, pentru ca acestea sa revina unui alt fermier din zone cu potential pentru exploatare agricola ecologica.

Sursa: Adevarul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *