Cum sa iei bani europeni

fonduri europene, absorbtie, cereri de finantare, programe

De vina, spun specialistii, sunt birocratia, lipsa de expertiza a autoritatilor si a firmelor de consultanta, dar si lipsa de informare a potentialilor beneficiari. In sprijinul lor, venim cu sfaturi practice si cu idei de investitii. Cati bani poti obtine, la ce usi trebuie sa bati, unde depui cererea de finantare si ce documente trebuie sa contina dosarul de aplicatie sunt doar cateva dintre intrebarile la care poti obtine raspunsuri.

Ce trebuie sa stii despre fondurile europene?

Pana in 2013, Romania poate primi fonduri nerambursabile de 19,6 miliarde de euro din fonduri structurale si de coeziune. La acestea se adauga peste 11 miliarde de euro destinati sectorului agricol, din care aproximativ 5 miliarde de euro ca subventii si restul provenind din Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) si cel pentru pescuit. In total sunt peste 31 de miliarde de euro. Sumele vin din bugetul consolidat al Uniunii Europene, precum si din cofinantarea nationala.

Contributia Romaniei, la fel ca si a celorlalte state membre UE, nu trebuie sa depaseasca 1,24% din venitul national brut. Potrivit datelor publicate in Jurnalul UE, in 2007, tara noastra a avut o contributie de 1,07 miliarde de euro. In 2008 a fost virata suma de 1,2 miliarde de euro, iar pentru anul in curs se asteapta o contributie care va depasi 1,4 miliarde de euro. In schimb, absorbtia este foarte scazuta, fiind contractate proiecte care nu au depasit doua miliarde de euro, din care o mica parte au fost cheltuiti.

Mai bine ne prezentam la capitolul pre-aderare, unde rata de absorbtie a fost de 80-90%, potrivit Ministerului Finantelor. „In prezent sunt in derulare proiecte finantate in perioada de preaderare. Asa ca, daca comparam sumele cheltuite din aceste instrumente si in 2007 si 2008, cu sumele pe care le-am trimis la bugetul UE, atunci Romania este beneficiar net. Insa, daca discutam doar despre fondurile postaderare, atunci vorbim de un grad de absorbtie de aproximativ 4%, raportat la alocarile din ultimii doi ani”, sustine Dragos Jaliu, expert fonduri europene.

Principalele programe postaderare

Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice (POS CCE) – are ca obiectiv cresterea productivitatii IMM-urilor pentru reducerea decalajelor fata de restul UE.

Programul National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR) – sprijina tarile membre in implementarea Politicii Agricole Comune.

Programul Operational Regional (POR) – vizeaza imbunatatirea conditiilor din infrastructura si a mediului de afaceri.

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) – coreleaza educatia continua cu piata muncii.

Programul Operational Sectorial de Mediu (POS Mediu) – vizeaza imbunatatirea infrastructurii de mediu.

Programul Operational Asistenta Tehnica (POAT) – sprijina sectorul administrativ.

Deficiente si neajunsuri

Absorbtia slaba a fondurilor europene este cauzata de o serie de factori, ce tin atat de lipsa de competenta a autoritatilor publice, cea a solicitantilor, dar si a consultantilor deopotriva. „Nivelul de expertiza din sistem ramane extrem de scazut. Inca se ignora necesitatea de a avea, la nivel decizional, un corp de experti cu experienta practica in analiza financiara si economica, si nu doar functionari publici multicalificati”, este de parere Florin Ilie, expert in fonduri europene.

Alte batai de cap sunt date de schimbarea permanenta a versiunilor de proceduri, precum si de inoperabilitatea mai multor masuri existente. Sunt solicitate foarte multe adeverinte, certificate si avize care solicita timp si bani, care inseamna costuri suplimentare si intarzie depunerea dosarului de finantare.

Cofinantarea da batai de cap

Cu toate ca ar putea obtine acordul de finantare, multe proiecte nu pot fi realizate din cauza blocajului care persista, inca, pe piata creditelor. Mai grav este ca „sunt beneficiari care au deja finantarea aprobata, dar care aleg sa renunte la proiect din cauza conditiilor aspre de creditare si a deprecierii accentuate a leului’”, puncteaza Felix Lucutar, managing partner la Agricultural Capital & Engineering.

Cererile de finantare sunt superficiale

Specialistii sustin ca, de multe ori, problemele pleaca de la lipsa de informare a potentialilor beneficiari si a consultantilor. Din aceasta cauza, cererile de finantare depuse nu indeplinesc adesea nici macar cerintele administrative minime: formularele nu sunt completate corect, studiul de fezabilitate nu este bine realizat, lipsesc avize. In plus, spun specialistii, se fac erori majore de calcul in cadrul analizei cost-beneficiu, iar justificarea necesitatii si a utilitatii investitiei este superficiala.

Sursa: Adevarul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *