Milioanele de euro venite in judet de la Uniunea Europeana prin proiectele SAPARD s-au transformat in tandari si cioburi de asfalt. Drumurile reabilitate de consiliile locale din judet cu aceste fonduri s-au transformat in adevarate rute pentru curse de raliu pe teren accidentat.
Iesite din garantie, doua din drumurile astfel reabilitate, unul in comuna Miroslava si altul in Popesti, nu au mai fost plombate de ani de zile, primarii sustinand ca nu au bani. Deocamdata, pentru cele doua drumuri exista doar promisiuni ca vor fi reparate. Situatia este cu atat mai complicata, cu cat normele europene sunt extrem de dure in astfel de situatii.
„Dupa finalizarea implementarii unui proiect, urmeaza o perioada de raportare, in care se urmaresc indicatorii mentionati in proiectul initial. Daca acestia nu sint respectati, se poate ajunge la obligarea autoritatii locale la returnarea fondurilor primite”, a spus Claudia Stoica, director adjunct al directiei de programe si servicii pentru comunitate din cadrul Primariei si fosta sefa a directiei de organizare din cadrul Consiliului Judetean.
Drumul SAPARD din Miroslava nu mai exista
Drumul comunal care leaga satul Bratuleni din Miroslava de DN 28 parca nu mai exista. Urmele de asfalt european au disparut, in locul acestuia aparand un adevarat labirint de gropi, ascunse de baltile formate de zapada topita. Drumul comunal care trece pe linga Metro si Delphi este aproape imposibil de traversat, dupa primii metri asfaltul lasind loc unei balti in care masinile se poticnesc.
Primarul democrat-liberal din Miroslava, Dan Nita, spune ca drumul a devenit impracticabil dupa ce intre Metro si Bratuleni a inceput constructia uzinei Delphi, camioanele care au circulat cu materiale de constructie ducand la deteriorarea asfaltului. Dan Nita declara ca asfaltul va fi refacut, dar abia dupa finalizarea primei portiuni din soseaua de centura.
Potrivit primarului, drumul asfaltat de SCCF Pojorita SA, Tess Conex SA si SC Complast nu a mai fost reabilitat dupa ce a iesit din perioada de garantie, dar exista o conventie semnata cu investitorii de la Deplhi, prin care americanii se angajeaza ca vor reabilita drumul.
„Investitia in drum s-a ridicat la circa 33 de miliarde de lei vechi. Drumul l-am receptionat in 2006 si a fost intretinut pana la iesirea din garantie. Cei de la Delphi au spus ca vor aduce drumul la standardele initiale. Avem un contract in acest sens. Va fi reabilitat in momentul in care cei de la Delphi vor putea folosi o intrare care are iesire la soseaua de centura, iar acest lucru se va intampla dupa ce este deschis accesul peste pasarela de cale ferata”, a precizat Dan Nita.
Potrivit reprezentantilor Directiei Regionale de Drumuri, finalizarea pasajului peste calea ferata de langa Metro se regaseste in prima parte a graficului de executie a lucrarilor prevazute sa inceapa de lunea viitoare.
Primarul Dan Nita a declarat ca bugetul comunei a cistigat de pe urma Metro 1,1 milioane lei la acordarea autorizatiei de constructie pentru uzina, pe langa taxa anuala de 82.000 de euro pentru concesionare, valabila 49 de ani, investitorul achitind anual la Primarie impozite importante. Practic, repararea drumului s-ar putea amortiza din taxele percepute de la Delphi.
„Nu pot preciza cu exactitate cat platesc cei de la Delphi. E de ordinul sutelor de mii de euro. Nu are rost insa echivalarea costului executiei lucrarii cu contributiile la bugetul local atit timp cit s-au angajat sa repare drumul”, a precizat Nita.
Reprezentantii Serviciului de Comunicare de la Delphi au precizat ca firma va prezenta in scurt timp o pozitie oficiala in ceea ce priveste reabilitarea drumului.
„Daca in contractul semnat de Primaria comunei se prevede in mod clar faptul ca investitia de la Delphi nu putea fi realizata decit prin folosirea drumului, iar investitorul il va reface la parametrii tehnici initiali, contractul poate fi invocat ca argument in favoarea Primariei”, a precizat Stoica.
„A ramas asfalt numai cu numele”
In timp ce la Miroslava repararea drumului SAPARD este asteptata din partea unui investitor, la Popesti, autoritatile locale spun ca bani de intretinere sau reabilitare pot veni doar de la Consiliul Judetean, la comuna neexistind resurse financiare. Cei 9,5 kilometri ai drumului comunal DC 36 Obrijeni-Popesti-Doruscani nu au mai fost calcati de drumari de aproape patru ani, de la momentul iesirii din garantie a lucrarii.
„Drumul e facut praf de camioanele care trec cu lemne de la Madirjac. Nu a mai facut nimeni nimic la el de ani. Pacat de ce a fost, ca acum a ramas asfalt numai cu numele”, a opinat Mihai Cozma, un localnic din Popesti. Intrebat de investitii primarul isi intoarce buzunarele pe dos, spunind ca spera intr-un ajutor de la CJ.
„Drumul a fost receptionat in 2004 si a costat cam 28 de miliarde de lei vechi. Investitia iese din supravegherea UE pina in vara. Acum arata cum arata pentru ca nu s-a respectat in totalitate regimul de tonaj. Intre 2004 si 2005, in perioada de garantie, constructorul SC ZEST D.P. SRL Iasi a mai venit si l-a intretinut, apoi l-a uns cu smoala si a plecat. Din taxe locale nu am avea bani sa-l reparam. Am primit zilele acestea un raspuns de la Serviciul Public de Administrare a Drumurilor Judetene (SPADJ) cum ca va fi avuta in vedere reabilitarea lui la impartirea bugetului pe lucrari”, a declarat primarul Vasile Lupu.
Potrivit fostului sef al SPADJ, Romeo Stoica, aparitia gropilor din 10 in 10 metri poate fi prevenita pe o perioada de un deceniu cu simple lucrari de intretinere, cu conditia ca toate autoritatile sa isi dea concursul pentru prelungirea duratei de viata a unui drum.
„Nu se poate vorbi transant de o durata de viata fara gropi a unui drum. In prima faza trebuie ca executantul lucrarii sa asigure, potrivit garantiei, intretinerea drumului. Problematica intretinerii trece apoi la autoritatile locale care trebuie sa asigure decolmatari ale santurilor sau plombari. Drumurile SAPARD pina la 10 ani ar trebui sa nu aiba probleme, dar asta este situatia in functie de implicarea administratorului. Politia insa trebuie sa puna in practica restrictiile de tonaj”, a incheiat Romeo Stoica.
Ce prevad normele europene
In cazul investitiilor facute pe bani europeni, acestea sunt urmarite cativa ani dupa finalizarea proiectului. Concret, este impusa o perioada de raportare de cinci ani, in care proiectul trebuie sa se incadreze in parametrii prevazuti initial. In cazul drumurilor reabilitate prin programul Sapard, acest lucru inseamna ca drumul trebuie mentinut in stare buna de exploatare.
Drumurile facute pe Sapard au fost proiectate pentru un trafic de maximum 7,5 tone pe osie. Cu alte cuvinte, nu este permisa tranzitarea lor de camioane grele.
„La noi, s-a intamplat sa circule insa si camioane de 40 de tone, care depaseau cu mult capacitatea portanta a drumului. Aici, era obligatia primariei locale sa supravegheze traficul. Primaria avea chiar dreptul sa inchida drumul pentru traficul greu, astfel incit el sa fie protejat. Totodata, in proiect se prevedeau fonduri pentru mentenanta, fonduri repartizate pe o durata de 10 ani”, a explicat Claudia Stoica.
Autoritatea de Management a Proiectului, de pe langa Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale poate solicita primariilor returnarea banilor primiti in cadrul proiectului daca se constata, in perioada de raportare, ca drumul nu a fost mentinut la parametrii initiali.
O astfel de situatie s-a intilnit in cazul comunelor Popricani si Vladeni, unde drumurile Sapard s-au umplut de gauri la scurt timp de la inaugurare. Celor doua comune le-au fost blocate conturile, pentru a se asigura returnarea banilor primiti din partea Uniunii Europene.