Potrivit subprefectului Marossy Zoltan, in prima faza, fiecare dintre cele doua microregiuni va primi cate 45.000 de euro pentru realizarea strategiilor de dezvoltare, proces demarat deja de specialisti.
Arcadie Orodi, director executiv al microregiunii Banat-Ripensia, a declarat ca dezvoltarea rurala va incepe cu proiecte ce tin cont de protejarea mediului, avand in vedere ca localitatile sunt pline de locuri baltite si sunt lipsite de copaci.
„Ne vom axa pe dezvoltarea unor astfel de oaze de verdeata, vom reface drumurile pietonale din comune, o problema care caracterizeaza, in general, zona si avem de gand sa reamenajam lacurile pe care le avem in cele doua microregiuni”, a spus Orodi. Ioan Ihasz, primarul comunei Dumbrava, componenta a microregiunii Banat-Ripensia, considera ca prioritara este dezvoltarea mediului de afaceri al mestesugarilor si reinvierea mestesugurilor.
„Avem activitati mestesugaresti specifice zonei si vrem sa le dam si cetatenilor microregiunii un impuls de a crea microintreprinderi, profitand de finantarea europeana”, a sustinut Ihasz.
Din microregiunea Banat-Ripensis fac parte treisprezece primarii, iar in Tara Fagetului sunt douasprezece. Administratiile locale au la dispozitie trei luni pentru a realiza o strategie de dezvoltare pe care sa o predea Ministerului Agriculturii, spre aprobare.
Microregiunea Banat-Ripensia beneficiaza de un potential economic si turistic deloc de neglijat, care ar putea aduce castiguri si prosperitate oamenilor din zona, dar care asteapta doar sa fie revigorat.
La Jimbolia, capitala microregiunii, fiinteaza mai multe muzee: al Pompierilor „Florian”, care detine piese si echipamente exceptionale, datand din 1875, anul infiintarii, dupa un incendiu dezastruos pentru urbe, al Cailor Ferate, al Fundatiei Culturale Romano-Germane „Petre Stoica”, unde se afla si unicul Muzeu al Presei din Romania, Casa Memoriala „Dr. Karl Diel” sau Muzeul de Arta „stefan Jager”, toate acestea fiind tot atatea principale puncte de atractie turistica.
Zona are si un bogat potential economic, mai ales agricol si agroindustrial, dar si un sector al industriei usoare (incaltaminte, confectii, textile), industriei electrotehnice si electronice, industriei mecanice si industriei maselor plastice. Tara Fagetului este bogata in mestesuguri traditionale, dar, mai ales, in potentialul turistic natural, reprezentat de salba bisericilor de lemn multiseculare.
Administratia judeteana doreste sa reinvie mestesugurile, prin crearea unor centre mestesugaresti in zona. Intre acestea, cel de la Cosevita, axat pe olarit, sculptura in lemn si cusatura populara, cel de la Tomesti – pe olarit si iconografie pe sticla, iar cel de la Jupanesti – pe olarit, sculptura in lemn si iconografie pe lemn. Produsele vor putea fi comercializate prin intermediul a doua puncte de desfacere, de la Cosevita si Timisoara, la Centrul de Cultura si Arta Timis.
Sunt, intotdeauna, admirate ulcelele si ulcioarele, oalele si strachinile din lut, in rarele targuri de peste an care sunt organizate in judet.
Ceramica si vasele din lutul romanesc, iile de borangic tesute in lucratura fina, fotele si ilicele batute cu fluturi ori camesile de noapte pentru barbati, confectionate din bumbac ori in racoros, icoanele pe lemn sau sticla, figurinele – jucarele confectionate din lemn sau lingurile mari din lemn cu mireasma de brad, tocmai bune de invartit dulceata pe foc, au ajuns sa fie pretuite, in zilele noastre, mai mult de turistii straini decat de populatia autohtona.
In centrele mestesugaresti timisene, copiii vor putea deprinde arta mestesugurilor in vacantele de vara, de la mesteri priceputi, dar tot mai putini la numar, de la profesori de specialitate, cu speranta ca, la randul lor, nu vor lasa negura uitarii sa cada, cu totul, peste o parte a sufletului romanesc.