Municipiul Bistrita risca sa piarda un proiect european de 110 milioane de euro

Bistrita, proiect, finantare europeana, POS T, centura, proiectant

Proiectul face parte dintr-o finantare obtinuta de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale pentru realizarea a trei centuri ocolitoare pentru orasele Bistrita, Gheorgheni si Miercurea Ciuc.

Consilierii bistriteni au votat, cu 14 voturi pentru si patru abtineri, un proiect de hotarare prin care au sugerat alte doua variante, chiar daca aceasta hotarare poate avea doar valoare de recomandare, avand in vedere ca municipalitatea nu este finantatorul proiectului.

Problemele privind centura ocolitoare a municipiului Bistrita au aparut toamna trecuta, cand s-a aflat ca inca din vara se discuta despre construirea unei astfel de sosele, iar primarul municipiului Bistrita, Ovidiu Cretu, si-a dat acordul pentru una dintre cele trei variante luate in discutie, fara a se consulta cu cetatenii sau consiliul local.

Aceasta varianta, care presupune construirea unei centuri ocolitoare cu o singura banda pe sens prin zona de sud a municipiului, implica, insa, si construirea unui viaduct peste Dealul Codrisor, un deal folosit ca zona de agrement, dar cunoscut si pentru instabilitatea terenului.

Varianta in cauza este cea sustinuta si de institutul Iptana SA, ea masurand 14 kilometri, dintre care cinci trec prin zone locuite, dar care cere demolarea a trei imobile si defrisarea a 3,87 hectare de padure.

Proiectul a creat nemultumiri in randul populatiei din zona, care a aflat ca este posibil ca, pe viitor, casele lor sa se invecineze cu un drum de centura, care sa atraga tot traficul greu de pe DN 17, pe relatia Cluj – Bistrita – Suceava. De aceea, circa 50 de locuitori au venit, miercuri, la sedinta extraordinara a Consiliului Local, pentru a le cere consilierilor sa nu accepte varianta propusa de Iptana.

La sedinta au participat si reprezentantii firmei Iptana, in frunte cu directorul general, Cornel Martincu, acestia aratandu-si dezaprobarea fata de atitudinea administratiei locale, prin care se risca pierderea finantarii de 110 milioane de euro.

„Regret ca astazi suntem pusi intr-o astfel de situatie. Avem in spate proiecte majore de infrastructura realizate in ultimii 60 de ani. Ce se intampla astazi la Bistrita pentru noi este o premiera. Niciodata nu am trecut proiectele prin consiliile locale. Noi respectam legea, pornind de la certificatul de urbanism emis in septembrie anul trecut de Consiliul Judetean Bistrita-Nasaud. (…) Exista riscul ca acest proiect sa nu poata merge mai departe”, a declarat Martincu.

Hotararea luata de Consiliul Local Bistrita prevede analizarea altor doua variante de centuri ocolitoare, una dintre acestea luand in calcul tot zona de sud a orasului, dar dupa Dealul Codrisor, prin comuna Budacu de Jos.

Potrivit coordonatorului de proiect din partea Iptana, Valeriu Manolache, aceasta varianta este cea mai lunga, masurand 22 kilometri, si cea mai costisitoare, ajungand la 250 de milioane de euro, mai ales ca trebuie construit si un tunel, motiv pentru care a fost exclusa din start de CNADNR.

Cea de-a doua varianta sugerata de consilierii locali se refera la actuala centura a orasului, care a fost trecuta inca din 2007 in administrarea CNADNR, pentru a fi reabilitata, dar pentru care nu au mai fost alocate fonduri. Aceasta varianta prevede extinderea centurii cu inca 5 kilometri, ajungand la o lungime totala de 12,2 kilometri, iar costurile au fost estimate la 60 de milioane de euro.

Cei de la Iptana spun, insa, ca aceasta varianta nu va fi acceptata de Comisia Europeana, pentru ca nu indeplineste conditiile unei centuri ocolitoare, avand in vedere ca 10 kilometri traverseaza zone locuite. in plus, prin aceasta varianta ar trebui demolate 15 imobile.

Proiectul propus de Iptana, pentru varianta de sud a centurii ocolitoare, peste Dealul Codrisor, ar trebui sa ajunga luna viitoare la Comisia Europeana, pentru a fi analizat. La CE a ajuns, insa, si o plangere a locuitorilor din zona ce va fi afectata de soseaua de ocolire, prin care s-a cerut renuntarea la aceasta varianta.

Mai mult, Consiliul Judetean si-a retras certificatul de urbanism emis la cererea Iptana, motiv pentru care exista sanse ca municipiul Bistrita sa piarda finantarea europeana pentru acest proiect.

Sursa: Portalul National de Administratie Publica

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *