Programul de sustinere a mediului de afaceri, axat pe sprijinirea IMM-urilor

afaceri, sustinere, IMM, criza, activitate economica, buget, TVA

Din nefericire, criza economica este necrutatoare. Primii care ati resimtit-o ati fost dvs. prin scaderea comenzilor, a exporturilor si a altor contracte economice, si ati fost nevoiti sa luati inca din anul 2009 masuri de restructurare pentru a va adapta.

In 2010, dupa cum puteti observa, de la Atlantic la Pacific, lumea este in continuare in criza economica si tari, atat din UE, cat si de pe alte continente sunt nevoite sa ia masuri de austeritate mai dure, mai mult decat oricand si de restrangere a cheltuielilor bugetare pentru a face fata acestor provocari ale crizei.

Din nefericire, in Romania se vorbeste foarte putin despre ceea ce se intampla in alta parte. Parca am trai intr-un turn de fildes sau intr-un glob de sticla, lucru care nu este deloc adevarat pentru ca, inevitabil, suntem dependenti de modul in care se rezolva problema crizei economice in UE, in tari unde avem parteneriate strategice din punct de vedere economic de care depind comenzile, exporturile, forta de munca si evident, sustinerea IMM-urilor.

In acest context extern avem un pacatos context intern de 20 de ani. Cand spun asta ma refer la modul in care a evoluat economia romaneasca in ultimii 20 de ani si derapajele de deficit structural, care s-au produs in economia romaneasca. Cunoasteti deja mult-cunoscutele cifre cu privire la ponderea cheltuielilor cu salariile, pensiile si asistenta sociala in bugetul de stat – 63%, la care, daca mai adaugam serviciul datoriei publice si contributia Romaniei la UE, ajungem la 7% din bugetul de stat, care reprezinta cheltuielile obligatorii, si mai raman 30% cheltuieli cu intretinerea spitalelor, a scolilor si, daca mai ramane ceva, si pentru investitii; dar ramane foarte putin. in foarte multe tari ale UE, procentul acesta, al cheltuielilor obligatorii, este pana in 50% sau in jurul lui 50%.

Noi, insa, in decursul timpului, am dezvoltat aceste deficite cronice, am consumat mai mult decat am produs si ce dovada mai elocventa poate fi, decat ceea ce s-a intamplat in 2007, in 2008, cand, in conditiile unei cresteri economice, pe care am avut-o in 2008, din nefericire, o crestere economica bazata doar pe consum si pe imprumut, si nu pe productivitate, am ramas cu un deficit de 5,4%, adica datori.

Deci, si cand am avut crestere economica, a trebuit sa ne imprumutam sa finantam deficitul, in loc ca, atunci, sa fi pus deoparte bani, pentru zile mai dificile, pentru zile mai grele. Am numarat, in zilele trecute, cele peste 20 de ordonante de urgenta, care au fost emise in 2007 si in 2008, pentru majorarea salariilor, pensiilor si altor prestatii sociale.

Din nefericire, ele nu au avut un fundament economic, care sa poata asigura sustinerea lor pe termen mediu si lung; pentru ca, odata ce ai marit o pensie, ea se plateste si in anii urmatori, nu numai in luna respectiva, sau un salariu sau o prestatie sociala, si am ajuns la cresteri si dublari de prestatii sociale, de pensii, fara ca, acolo, in realitate, sa avem acoperire.

Evident ca, la un moment dat, vine momentul scadentei, pentru ca nu poti la nesfarsit sa mergi cu imprumutul, fara sa ai acoperite in componenta economica.

Guvernul pe care il reprezint este pus in fata unei asemenea situatii, pliata pe criza externa, sa continue o politica interna bazata pe imprumut, pentru a sustine activitatea sociala, salarii, pensii, asistenta sociala, adica in continuare si la nesfarsit sa imprumutam mult mai mult in raport cu ceea ce este capabila tara sa produca si sa mentinem aceleasi dezechilibre structurale, intre ceea ce producem si ceea ce consumam.

Nivelul datoriei publice in PIB este in jur de 31%. In ritmul actual si fara masuri de austeritate bugetara, deci, asta ar insemna ca, in 2010, Romania sa aiba un deficit bugetar de 9,1%. In acelasi ritm si fara asigurarea unui pachet de sustinere financiara extern, am ajunge, in 2012, la o datorie publica interna, in PIB, de 62%, fara sa putem avea un leu, in plus, pentru investitii si locuri de munca, ci doar pentru consum.

O asemenea alternativa este posibila, dar cu cata iresposabilitate pentru aceasta tara si mai ales, daca e sa ne uitam la contextul international, ea, practic, ar duce Romania in prapastie, din prea simplul motiv ca nu vor mai fi bani ca sa finantezi deficitul bugetar, la nivele si la cote de 9%, asa cum ar fi, de exemplu, in anul acesta.

Daca, in martie, Romania a avut un succes, atunci cand a iesit pe piata europeana, pentru eurobonduri, pentru ca a avut credibilitate ca masurile pe care le ia in cadrul acestor acorduri internationale asigura un deficit care sa poata fi sustinut, iesirea din acordurile externe ar duce la pierderea credibilitatii tarii si inchiderea pietelor de finantare externa pentru tara sau, eventual, la niste costuri pe care nicio tara din lume nu si le-ar permite, din perspectiva dobanzilor, pentru a-si putea finanta deficitul, pentru ca, repet, 6,8% deficit inseamna peste opt miliarde de euro, bani care trebuie sa-i imprumutam de undeva, la fel ca si intr-o familie, cand ai cheltuieli mai mari decat consumul, te imprumuti si te uiti unde te poti imprumuta la un pret bun.

Romania se va imprumuta, anul acesta, de banii acestia. Daca stam in deficitul de 6,8, ce presupune aplicarea masurilor de austeritate despre care am vorbit, inseamna ca vom fi capabili sa ne finantam deficitul, printr-o combinatie de resurse externe cu resurse interne. Neluarea acestor masuri ne-ar conduce la piata interna.

Asta ce-ar insemna? In primul rand, sa luam tot ce mai au bancile, lichiditati, si sa le utilizeze Ministerul Finantelor, luand toate resursele financiare care ar mai putea fi disponibile de la banci, pentru mediu privat, pentru creditare, pentru relansarea activitatii economice, iar, in al doilea rand, costul acestor imprumuturi ar fi de cateva ori mai mare, decat un imprumut pe care l-ai lua de la Comisia Europeana sau de la Fondul Monetar, avand in vedere ca aceste imprumuturi de la banci sunt pe termene scurte si se rostogolesc foarte repede si cu dobanzi, evident, mai mari. si atunci, am fost pusi in fata acestei situatii: ce decizie sa ia tara? Una, pentru confortul politicienilor si a guvernantilor si sa amanam o decizie ferma, spunand „viata merge mai departe, cum s-au imprumutat si altii, ne vom imprumuta si noi, in continuare, cum s-au acumulat deficite structurale, se vor acumula in continuare, si „Dumnezeu cu mila”.

O asemenea abordare politica ne-ar fi conservat, probabil, pe noi, ca politicieni, pana la un anumit interval de timp, probabil pana spre noiembrie, decembrie, dar, atunci, tara, cu siguranta, si mediul de afaceri, ar fi fost puse in fata unei situatii fara iesire, din perspectiva sustinerii deficitului bugetar si, atunci, am si spus ca nu s-ar fi pus problema sa mai diminuam salarii, pensii, asistenta sociala, ci, dimpotriva, taieri masive de salarii, pensii, investitii si tot ce inseamna sustinerea activitatii economice si, practic, deblocarea activitatii acestei tari.

Si intre aceste rele pe care le-am avut in fata am ales raul cel am mic. Raul cel mai mic il numesc in continuare „solutia nemajorarii taxelor”, si in special vorbesc aici de cota unica si TVA, pentru ca Fondul Monetar a avut viziunea de a solicita majorarea taxelor spunand ca „este una sigura, ce aduce venituri in bugetul de stat”. Adica, TVA de la 19% la 24%, cota unica de la 16% la 20% si reducerea cu 20% a salariilor bugetarilor.

Am facut analiza unei asemenea propuneri cu Banca Nationala, cu presedintele Romaniei, cu experti in macroeconomie, cu colegii mei din Guvern si le-am intors pe toate fetele. Ne-am dat seama ca o solutie a majorarii taxelor in perioada de criza nu aduce niciun fel de beneficiu acestei tari. Ci dimpotriva, poate compromite si bruma de speranta de crestere economica pe care mediul privat o poate oferi si de a restabili derapajele structurale in materie bugetara in Romania.

In fapt, majorarea TVA-ului si a cotei unice nu ar fi insemnat decat, pe o alta cale si pe usa din dos, prin mecanismul inflatiei, afectarea veniturilor populatiei sub aspectul puterii de cumparare si pornirea unei spirale inflationiste si a scaparii de sub control a cursului valutar cu consecinte imprevizibile pentru ce inseamna mediul de afaceri si soarta fiecarui roman. Pentru ca, in ultima instanta, odata ce spirala inflationista este pornita cu greu mai poate fi controlata si oprita. Iar in privinta cursului, dvs. mai aveti in istoria recenta a Romaniei situatii in care cursul s-a dublat de la o zi la alta, de la 3.000 lei la 6.000 lei, si de la 6.000 lei la 12.000 lei, cu consecinte devastatoare pentru ce inseamna mediul de afaceri, puterea de cumparare a oamenilor in raport cu salariile si pensiile pe care le au.

Deci, aveam si o alta alternativa, meschina pentru ca noi guvernantii sa parem acei oameni buni care nu afectam veniturile bugetarilor, dar, le lasam sa scada dramatic puterea de cumparare prin inflatie. Ce consecinte ar fi fost? Dvs. ca oameni de afaceri intelegeti poate cel mai bine acest lucru. Si n-am ales aceasta solutie.

Nu am ales aceasta solutie si din perspectiva faptului ca in ultima instanta speranta relansarii economice rezida in capacitatea mediului privat de a continua afacerile, de a crea locuri de munca, de a porni investitii, de a avea acces la creditare, de a aduce, in esenta, impozite si taxe la bugetul de stat in urma acestei activitati. Daca majoram taxele, omoram si aceasta ultima sansa pe care Romania o are de a putea spera la o relansare a activitatii economice. Si nu am ales o asemenea oportunitate cu toate consecintele pe care le are din punct de vedere politic, social.

Dar oricine se uita rational la cifre, la buget, la evolutia Romaniei din ultimii 20 de ani, din ultimii 5 ani, isi da seama ca in acest moment corectarea doar a acestor dezechilibre bugetare, in primul rand, poate constitui sansa unei relansari economice. Am optat pentru aceasta solutie a reducerii cheltuielilor bugetare.

Masurile pornesc, evident, de la premisa unui caracter temporar pana in 31 decembrie, urmand, ca in acest interval de timp, restructurarea aparatului bugetar sa fie finalizata, iar prin masurile pe care le avem la dispozitie sa putem oferi mediului privat maximum de sansa pentru a asigura premisele unei reluari a cresterii economice. Cu alte cuvinte, am facut tot ce ne-a stat in putinta pentru a lasa maxim de spatiu de manevra mediului privat in perioada urmatoare. Nu spun ca sunt situatii foarte bune, dar este tot ce putea oferi tara in momentul de fata mediului privat pentru a putea sa supravietuiasca si sa asigure premisele reluarii intregii sustineri economice. si cand ma refer la asta spun care ar fi maximum de spatiu pe care ni l-am putut permite. Prin nemajorarea TVA si a cotei unice, mentinerea neimpozitarii profitului reinvestit, coroborat cu celalalt set de masuri, putem vorbi de lucruri pozitive in economie.

Care este celalalt set de masuri – sunt convins ca domnul ministru Videanu si ceilalti colegi au facut referire la cateva dintre ele – astazi veti discuta dumneavoastra o parte dintre aceste masuri.

In primul rand, accentul pe sprijinirea iMM. Ce instrumente putem avea la dispozitie: avem marele avantaj al fondurilor europene. Avem marele dezavantaj al dificultatilor de creditare, uneori, pentru IMM-urile care castiga proiecte europene si de a putea asigura cofinantarea din partea lor pentru a atrage aceste fonduri europene. si atunci, aplicarea acestor masuri de austeritate ne va permite ca in cadrul deficitului bugetar de 6,8% pe care il avem, sa putem sustine si investitiile, reprioritizate, intr-o alta maniera, transparenta si eficienta si, pe de alta parte, sustinerea fondurilor de garantare si contragarantare cu resurse suplimentare, astfel incat, sa poata oferi mediului de afaceri o sansa de a avea acces la resurse financiare si la continuarea investitiilor.

Din acest punct de vedere, prin intermediul Fondului de Garantare a Creditului Rural, in urma capitalizarii acestuia cu 220 de milioane de euro, prin utilizarea, inclusiv, a fondurilor europene in acest domeniu, se vor acorda garantii de 1,1 miliarde de euro.

Pentru cei care au castigat proiecte europene de investitii in agricultura, in devzoltare rurala, in industria alimentara, microintreprinderi si IMM-uri in mediul rural, pot utiliza acest instrument si pot avea acces la asemenea credite prin intermediul Fondului de Garantare a Creditului Rural.

De asemenea, vreau sa stiti, ca in perioada imediat urmatoare, prin Ministerul Agriculturii vor fi demarate investitii de 1 miliard de euro din fonduri europene si nationale, prin masurile pe care le are Ministerul Agriculturii pentru IMM-uri in mediul rural, pentru infrastructura in mediul rural si alte forme de acest fel.

De asemenea, exista Programul de la Ministerul Economiei pe schema competitivitate, unde stim si ministrul Videanu ne-a informat la cel mai inalt nivel despre dificultatile firmelor in obtinerea cofinantarii pentru proiectele europene pe care le-au castigat. Si am fost – ca sa folosesc un termen mai usor – nu placut impresionat sa vad firme care sunt puse in situatia sa renunte la proiectul european castigat pentru ca nu au partea de cofinantare nationala datorita blocajului creditarii.

Si atunci, practic, am luat decizia ca prin intermediul Fondului de Garantare pentru IMM-uri – altul decat cel pe care l-am mentionat inainte pentru creditul agricol – sa capitalizam suplimentar acest Fond cu peste 40 milioane de euro, astfel incat sa fie in masura sa poata emite garantii pentru a putea asigura accesul la finantare a IMM-urilor, a acelora care au castigat proiecte europene si au dificultati in privinta partii de finantare.

Si acest lucru speram ca ne va permite sa acordam garantii de peste 230 milioane de euro si care sa creeze premisele unor resurse financiare suplimentare in economie, care inseamna investitii, locuri de munca si tot ce inseamna partea aceasta economica.

De asemenea, vom reevalua schemele de finantare si de ajutor de stat pe care le are la dispozitie EximBank, astfel incat aceasta banca sa fie un instrument extrem de eficient in sustinerea intreprinderilor, a acelora care fac export, dar nu numai, prin credite oferite si pentru sprijinirea activitatii economice.

La fel cu CEC-ul o sa avem aceeasi discutie ca in conditiile interne pe care le avem aceste doua banci de stat sa ofere maxim de sprijin pentru tot ce inseamna economia romaneasca. Inclusiv, daca va fi nevoie, de modificarea unor reguli specifice activitatii bancare in vederea sprijinirii IMM-urilor sau a acelora care doresc sa acceseze linii de creditare in vederea sustinerii activitatii economice.

De asemenea, acest program care se incadreaza in 6,8% deficit bugetar ne va permite ca la restul programelor, de la dezvoltare regionala, de la mediu, din agricultura sa avem asigurata partea de co-finantare nationala. si de asemenea, la unele proiecte pentru transporturi, pentru constructia de autostrazi sau cai ferate in cadrul programului.

Deci, cadrul bugetar care ne ramane ne va permite sa avem asigurata co-finantarea pentru aceste proiecte. Era foarte simplu sa taiem acesti bani de la investitii ca sa nu ne atingem, intr-un fel sau altul, de componenta bugetara. Care ar fi fost alternativa? Scufundarea in mlastina. Am ales o solutie cu costuri mai dureroase pentru politicieni, si din nefericire pentru oameni, salariati si pensionari. si vreau sa stiti ca am convingerea si intelegerea si stiu cat de greu este sa tai din venituri.

Dar am convingerea ca este raul cel mai mic, si ca este o operatie necesara ca ne putem salva si sa putem merge mai departe, oferind prin sansa data activitatii economice posibilitate insanatosirii economiei si evident a unei cresteri in viitor sanatoase a salariilor si a pensiilor, a revenirii la o normalitate care o asteptam cu totii.

De asemenea, in perioada urmatoare sunt doua programe extrem de importante pe care le punem in practica. Unul despre care stiti care vizeaza combaterea evaziunii fiscale. Pentru ca este o molima pe care o avem de 20 de ani, nu este o molima doar specifica Romaniei, evaziunea fiscala.

Din nefericire ea a capatat cote prea mari, iar aici daca nu se schimba si mentalitatea oamenilor, putem sa facem cele mai bune legi din lume, iar de la cel mai inalt nivel al statului de la presedinte pana la ultima institutie care lucreaza in teritoriu toate acestea au vointa si determinarea sa contribuie la schimbarea unei mentalitati in Romania.

Schimbarea mentalitatii de gasca, de intelegere in spatele legii in defavoarea bugetului public pentru favorizarea unor intere ale unor oameni care nu vor sa respecte legea. Din nefericire o asemenea molima exista, iar daca nu avem curajul ca o abordam frontal si deschis si aici ne vom afunda si am cerut, in primul rand, functionarilor statului sa renunte la orice fel ce complicitate cu acei care incalca legea. Pentru ca a ne fura caciula nu inseamna decat sa facem rau acestei tari. Prin a fura caciula inteleg acel mecanism prin care bani care trebuie sa ajunga la bugetul de stat ajung la cei care incalca legea si care in fapt afecteaza si un principiu constitutional, si un principiu al economiei de piata, acel principiu al competitivitatii si al concurentei loiale. Pentru ca in conditiile in care cei mai multi isi platesc impozite, taxe, in maniera legala, iar altii folosesc evaziunea fiscala, evident, ca pe piata nu este o concurenta loiala. La toate intalnirile la care am participat cu oamenii de afaceri mi s-a solicitat si ni s-a solicitat acest lucru: egalitate de tratament, concurenta loiala si respectarea regulilor jocului. Cat timp acest fenomen al evaziunii fiscale, evident, nu va fi restrans va fi afectata inclusiv aceasta componenta a concurentei, a competitivitatii intre firmele care activeaza pe piata privata.

De aceea, in urmatoarea sedinta de Guvern vom aproba prin ordonanta de urgenta setul de masuri propus si care, coroborat cu schimbarea mentalitatii oamenilor, de la cei care sunt pusi sa aplice la cei care sunt subiectul acestui fenomen, va trebui ca natiune sa spunem stop unor asemenea practici si fiecare dintre noi sa constientizam ca un bon de casa pe care nu il luam cand mergem sa cumparam un produs – sau nu il solicitam daca nu ni se da – fiecare dintre noi la aceasta scara marunta contribuim la promovarea evaziunii fiscale ajungand la varf la evaziunea si la contrabanda cu tigari, cu alcool, cu petrol, cu legume, fructe, paine, vin si alte produse, care acum prin reglementarile impuse speram sa aducem sub un control acest fenomen.

Cea de-a doua componenta este cea legata de procesul achizitiilor publice. Ne-am lovit si ne lovim de procedura birocratica, judiciara, extrem de anevoioasa si de lunga de la semnarea unui contract sau mai bine spus de la declansarea unei licitatii pana la semnarea unui contract de incepere a lucrarilor. Am avut si avem situatii pe fonduri europene de 14 luni de zile, de la declansarea licitatiei pana la semnarea contractului, 14 luni. Va dati seama ca daca mentinem asemenea proceduri vom rata procesul de absorbtiei fondurilor europene. Dar, pe de alta parte, avem niste constrangeri pentru ca aceste reguli ale achizitiilor publice trebuie sa fie conforme cu ceea ce se intampla in UE.

Anul trecut am incercat, prin mecanismul unei taxe de timbru, sa descurajam pe cei care doresc sa actioneze in instanta si sa blocheze procesul de achizitie doar de dragul blocarii procesului de achizitie, pentru ca ulterior sa ceara concurentului de pe locul 2 sau 3 un procent din afacere ca sa renunte la licitatie contestata.

Aici, acum vom avea din nou o ordonanta de urgenta si vom interveni pe cateva paliere pentru a scurta aceste proceduri, dar in acelasi timp, pentru a le face extrem de transparente si accesibile oricui. Pentru ca solutia eu cred ca o reprezinta transparenta, cu cartile deschise, pe fata, cu proceduri la lumina zilei, dar cu termene mai reduse, respectand regulile europene.

Ne vom uita si la plafoanele de achizitii publice si le vom compatibiliza cu cele existente in UE, coreland cu deschiderea si transparenta necesara oricarui proces de achizitie publica. Aici vom extinde la 40% procentul achizitiilor publice prin mijloace electronice, prin SEAP. Este un mijloc transparent de a putea avea licitatii publice si care sa ne aduca cel mai bun pret posibil. Deja, intr-un an si jumatate s-a economisit peste 1 miliard si jumatate de euro din sporirea procentului achizitiilor publice prin licitatii electronice. Va fi o componenta pe care o vom adopta in perioada urmatoare, in luna iunie, prin ordonanta de urgenta cu privire la achizitiile publice.

De asemenea, vom mentine programe care eu spun ca si-au demonstrat eficienta, oricat de criticate au fost de unii sau de altii. Programul „Prima Casa” eu cred ca trebuie mentinut si va fi sustinut in continuare prin garantiile pe care le cunoasteti: 60.000 de euro pentru cei care achizitioneaza o locuinta, 70.000 de euro daca construiesc si se asociaza minimum 7 persoane pentru a construi. Am incercat anul acesta prin mutarea accentului pe locuinte noi sa dam un impuls suplimentar, prin Programul „Prima Casa” pietei constructiilor, si ea se demonstreaza prin cifre si date si astazi o sa veti prezentari ca el este un succes.

De asemenea, Programul „Rabla”, sau Programul „Primul Siloz” ele vor continua si vor merge mai departe. Dupa cum si alte doua programe complementare pentru firmele care angajeaza someri sau persoane peste o anumita varsta, sau tineri vor fi sustinute.

Este vorba de program adoptat prin ordonanta de urgenta de Guvern, prin care firmele care angajeaza someri beneficiaza timp de 6 luni de scutirea platii contributiilor de asigurari sociale, program care este in vigoare si va fi mentinut.

Mentinerea Programului care vizeaza somajul tehnic, si, de asemenea, programul de la Ministerul Muncii prin Fondul Social de Coeziune unde exista peste 50 de milioane de euro, bani disponibili ca firmele care angajeaza tineri, someri, persoane peste o anumita varsta sa primeasca timp de 1 an sau chiar 2 ani de zile o compensatie mergand intre 50 -75 % din salariul pe care il platesc somerului pe care il angajeaza.

Trebuie doar sa avem mai mult dinamism si o mai mare aplecare spre aplicarea unor asemenea proiecte si pentru utilizarea banilor europeni, care stau la dispozitia noastra. si nu in ultimul rand avem programul pentru autoritatile locale prin care prin intermediul garantiilor de stat, autoritatile locale pot apela la garantia statului pentru a-si primi banii necesari cofinantarii proiectelor europene pe care le-au castigat, adica ceea ce vom face si pentru IMM-uri exista deja acum pentru autoritatile locale. Acele autoritati care au castigat proiecte europene, nu au banii pentru cofinantare au instrumentul garantiilor de stat pentru a-l utiliza.

Spun aceste lucruri pentru ca de modul in care va reactiona statul si mediul privat in perioada urmatoare depinde de modul in care economia romaneasca va evolua in urmatoarele sase luni si in anul urmator. Urmatoarele sase luni sunt critice din aceasta perspectiva pentru ceea ce inseamna economia romaneasca.

Avem convingerea insa, ca aceasta solutie combinata, reducerea cheltuielilor bugetare, sustinerea activitatii economice, nemajorarea taxelor de baza constituie alternativa optima in momentul de fata pentru Romania si sansa ca aceasta tara sa depaseasca cat mai repede cu putinta situatia grea in care ne aflam.

Evident ca nu vom iesi singuri din aceasta criza. Daca nu se va relua si activitatea economica, daca pietele noastre traditionale de export nu isi vor reveni prin relansarea economiilor din tarile respective, evident ca si sansa noastra de revenire economica este mai mica. Suntem dependenti de aceasta economie globala si de aceea efectele sale sunt in lant si afecteaza practic toate tarile, dar in primul rand trebuie sa avem grija la noi acasa, ca prin masurile pe care le luam sa nu agravam situatia tarii, ci dimpotriva, sa o corectam.

Neagravarea situatiei tarii tine si de luarea unor masuri dureroase la componenta sociala pensii si salarii, pentru ca orice leu in plus investit in economie aduce sanse sporite unui leu in plus prin impozite si taxe care sa se multiplice de mai multe ori in locuri de munca si in bani suplimentari la bugetul de stat.

De aceea, in incheiere am convingerea ca facem ceea ce trebuie. /…/ Am convingerea ca oamenii de buna credinta vor intelege ca aceste masuri nu sunt impotriva cuiva. Nu dorim sa punem o categorie sociala impotriva unei alte categorii sociale in Romania ci doar ca incercam uitandu-ne la ceea ce trebuie facut sa luam cea mai buna decizie, si peste un interval nu foarte mare de timp sa avea satisfactia ca ceea ce am facut astazi a fost benefic pentru Romania.

Urez succes lucrarilor forumului dumneavoastra. Sunt convins ca in cadrul discutiilor punctuale, si am vazut programul, veti gasi modalitati pragmatice de a rezolva unele probleme birocratice cu care ne confruntam, rugamintea mea este sa fiti extrem de deschisi si sa le spuneti colegilor mei ceea ce nu functioneaza si poate functiona mai bine, de asemenea orice recomandare care sa sustina activitatea economica este binevenita, si daca ea are acoperire legala si bugetara va asigur ca va fi sustinuta.

Nu detinem monopolul adevarului cei din guvern, de aceea vom fi deschisi la orice recomandare pe care o veti inainta, cu aceste conditii, repet, care sa tina de legalitate si de sustinere bugetara, pentru ca sunt conditii de baza pentru promovarea oricarei masuri. si inchei, facand inca o data apel la toti cei care pot, in aceasta sala, si nu numai, face orice este necesar ca banii europeni sa fie atrasi in Romania, in conditii de deplina legalitate si transparenta.

Aici niciun efort, nici al Guvernului, nici al dumneavoastra nici al altor autoritati nu este prea mic, ca aceasta sansa uriasa pe care o are Romania sa nu fie ratata, ci dimpotriva sa fie exploatata la maxim sansa atragerii integrale a banilor europeni. Va multumesc si va doresc succes.”

Sursa: Guvernul Romaniei

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *