Primariile cele mai bogate, abonate la finantari europene

primarii bogate, studiu, finantari europene, Fundatia SOROS, cercetare

De asemenea, localitatile care se situeaza in partea superioara a distributiei veniturilor totale de la bugetele locale inregistreaza mai multe proiecte aprobate si au, totodata, mai multe proiecte in faza de evaluare sau in pregatire decat localitatile cu venituri mici la buget, iar 24% dintre primarii nu au depus nici un proiect pentru fondurile structurale in perioada 2007-2009, a precizat joi, intr-o dezbatere pe aceasta tema, Daniela Tarnovschi, manager de programe Fundatia Soros.

Potrivit acesteia, in cadrul cercetarii incepute in 2008 si incheiate in ianuarie 2010, s-a urmarit identificarea cauzelor includerii sau excluderii anumitor localitati, chiar zone, de la fondurile de dezvoltare, concluzia fiind aceea ca primariile din nord-vestul tarii sunt cele care acceseaza cele mai multe fonduri europene, avand ca rezultat cresterea diferentelor inter si intraregionale, fiind in contradictie cu principiile politicii de coeziune ale UE prin care se stipuleaza necesitatea de a consolida unitatea economiilor regiunilor in vederea asigurarii unei dezvoltari armonioase prin reducerea diferentelor dintre acestea.

Din datele prezentate de oficialul Fundatiei Soros, in cazul celor care au aplicat media proiectelor depuse de o primarie in perioada 2007-2009 care este de 2,5, ceea ce reprezinta o imbunatatire a situatiei fata de perioada anterioara si reflecta o crestere a interesului pentru fonduri externe de finantare.

Totusi, cel mai frecvent o primarie depune un singur proiect pentru liniile de finantare din fonduri europene post-aderare (aici incuzand si fondurile FEADR), iar rata de succes pentru perioada 2007-2009, considerand doar proiectele deja evaluate, a fost de un proiect castigat la 2,4 depuse, ceea ce arata o crestere a numarului proiectelor respinse fata de cercetarea desfasurata in 2008.

Realizatorii studiului sunt de parere ca aceasta situatie este generata de lipsa unei strategii nationale pentru sprijinirea si asistarea acelor primarii sarace si defavorizate, cum sunt cele care reprezinta interesele localitatilor sub 20.000 de locuitori, care au dificultati in accesarea fondurilor comunitare, precum si lipsa de coordonare intre institutiile statului, pentru monitorizarea teritoriala a distributiei acestor fonduri pentru a preveni si stopa cresterea diferentelor de dezvoltare inter si intraregionale.

„Fondurile europene sunt greu de accesat si vor fi extrem de greu de implementat, iar in conditiile in care se vor constata probleme, banii vor fi returnati”, a subliniat Tarnovschi. Oficialul Fundatiei Soros a atentionat asupra faptului ca fondurile europene se pot transforma intr-o povara, neputand fi absorbite, sau pot constitui un „mar al discordiei”, al aparitiei insecuritatii si a tensiunilor sociale cauzate tocmai de cresterea diferentelor dintre bogati si saraci.

Daniela Tarnovschi a prezentat si cateva sugestii si propuneri menite sa schimbe aceasta situatie: monitorizarea teritoriala a distributiei fondurilor europene; monitorizarea si evaluarea calitatii procesului de implementare a proiectelor finantate din aceste fonduri; monitorizarea si evaluarea calitatii rezultatelor proiectelor finantate din fonduri europene; asigurarea neutralitatii politice in procesul de accesare a fondurilor comunitare.

De asemenea, promovarea principiilor de buna practica in utilizarea fondurilor europene, continuarea programelor de pregatire a autoritatilor locale pentru accesarea fondurilor europene si stimularea accesarii acestora in comunitatile slab dezvoltate si care se confrunta cu lipsa resurselor, dar si elaborarea unei strategii la nivel national care sa asigure accesul echilibrat al diferitelor comunitati la fondurile europene.

In perioada octombrie-decembrie 2008 demersul analizei Fundatiei Soros a fost realizat pe patru regiuni de dezvoltare, pe fondurile care puteau fi accesate de catre primarii in perioada 2004-2008: o cercetare sociologica pe doua componente: una cantitativa, pe baza de chestionar adresat tuturor primariilor din cele patru regiuni, cu o rata de raspuns de 92% din cele 1713 vizate, si una calitativa, in cadrul careia s-au realizat 16 studii de caz.

Administrarea chestionarului a fost realizata de catre Totem Communication. In intervalul august 2009 – ianuarie 2010, cercetarea s-a axat pe fondurile postaderare aflate la dispozitia primariilor in perioada 2007-2009.

Cercetarea a vizat reprezentanti ai administratiei publice locale din 3185 de primarii, cu o rata de raspuns de 94%. Chestionarul a fost realizat de catre Centrul Roman pentru Modelare Economica, Institutul National de Statistica si Institutul pentru Cercetarea Calitatii Vietii. Costul total al celor doua studii a fost de 220.000 USD.

Sursa: Portalul National de Administratie Publica

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *