Chiar daca este week-end, fondurile europene nu au nici week-end, nici sarbatoare, nici vacanta. Suntem deja intr-o cursa contracronometru in ceea ce priveste utilizarea fondurilor europene si orice zi de intarziere poate costa tara sa nu absoarba toti banii pe care ii are la dispozitie de la UE.
In al doilea rand, acest proiect aduce beneficii pentru aproximativ 386.000 de locuitori ai judetului Iasi, de aceea niciun efort in acest context nu este prea mare. Fondurile europene reprezinta, de departe, calea cea mai sigura si mai rapida de iesire din criza a Romaniei si de a depasi perioada de recesiune Dintr-un motiv foarte simplu. si de ce calea sigura? Pentru ca banii exista. Nu trebuie sa ii mai cautam. Exista alocati Romaniei de catre UE.
De ce cea mai rapida? Pentru ca daca se lucreaza, adica, se fac proiecte, se semneaza si se implementeaza, banii se platesc. Romania poate nu a avut niciodata in istoria ei o sansa atat de mare de a primi bani nerambursabili, sa ii utilizeze in dezvoltare si in consecinta, sa avem de-a face cu o crestere economica a tarii.
Trebuie doar sa facem cateva lucruri. Sa stim sa facem proiecte, sa punem partea noastra de co-finantare – si din acest punct de vedere vreau sa stiti ca la nivel national, pentru toate proiectele care vizeaza partea de co-finantate nationala avem bani asigurati in bugetul de stat, ca este vorba de acest proiect sau alte proiecte banii de co-finantate a proiectelor europene exista in bugetul de stat – si sa fim capabili sa le implementam.
Dar nu sa le implementam oricum, ci dupa regulile utilizarii banului public pentru ca si banii europeni tot bani publici sunt. Pentru aceasta avem nevoie de doua lucruri elementare: de transparenta si de legalitate. De aceea fac un apel, de aici de la Iasi catre toti utilizatorii de fonduri europene – publici sau privati – sa utilizeze in conditii de maxima transparenta si cu respectarea deplina a legalitatii banii europeni. Pentru ca orice incurcatura, orice abuz in utilizarea banilor europeni se intoarce ca un bumerag impotriva tuturor romanilor, care dupa aceea vor trebui sa suporte din bugetul lor banii pe care astazi ii putem lua gratis de la UE.
Si din nefericire, in agricultura avem cateva exemple de utilizare incorecta a banilor europeni, iar astazi Romania este pusa in situatia de a returna acele sume de bani.
Si al doilea lucru pe care vreau sa-l spun in acest context cu privire la timp. Orice zi de intarziere poate costa tara in privinta fondurilor europene. Dl. presedinte spunea ca daca implementam proiecte de sute de milioane de euro este o sansa istorica pentru Iasi. Eu cred ca trebuie sa renuntam la cuvantul „daca” si sa punem accent pe „se implementeaza”. Sau se fac, se cheltuiesc banii corect si transparent. Acest lucru depinde numai de noi. Sunt multe proiecte in tara cu intarzieri de 6,8, 12, 14 luni in implementare si urmarim vigilent total aceste proiecte pentru ca ele sa poata fi implementate in termen.
Uneori poate fi legislatia de vina. Dar vreau sa stiti ca de cele mai multe ori sunt greseli voluntare sau involuntare de la nivelul acelora care implementeaza pentru ca atunci cand se fac caiete de sarcini, cu dedicatie si daca nu castiga acela care trebuie se anuleaza licitatia – nu stiu daca este cazul la Iasi, nu am dovada ca sa spun acest lucru si nu vreau sa se inteleaga acest lucru, dar stiu din tara, din practica – si atunci, evident ca vor aparea intarzieri in procesul de utilizare a fondurilor europene.
Atentie maxima la intocmirea corecta a documentatiei de licitatie, care trebuie facuta cu un singur obiectiv: sa respecte legalitatea si transparenta, si nu potentialul castigator care sa fie favorizat printr-un caiet de sarcini. Aici va atrag atentie cu o maxima responsabilitate pentru ca aici este totul in mana noastra. Am simplificat inca o data procedura achizitiilor publice astfel incat sa se poata inchei contractul de licitatie dupa epuizarea primei cai de atac. Indiferent ca este la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor sau la instanta de judecata. Trebuie sa fie grabit acest proces de incheiere a contractului si de demarare a licitatiilor. Dar repet, atrag atentia si asupra competentei locale in implementare la intocmirea documentatiilor achizitiilor publice.
Pana la sfarsitul lunii, din datele pe care le am de la colegii mei de la minister, in Iasi se vor mai semna contracte de aproximativ 60 milioane de euro pentru axele de dezvoltare nord-sud, dezvoltare retea rutiera in zona cultural istorica si turism a municipiului Iasi, dezvoltarea axei de transport in Iasi. Sunt proiecte care urmeaza sa fie semnate pana la sfarsitul lunii august.
Nu in ultimul rand, pana la sfarsitul lunii august vom finaliza, asa cum am promis la sedinta de Guvern de la Iasi, proiectul dezvoltarii Aeroportului – Ministerul Aparii realizeaza procedurile tehnice necesare, astfel incat aeroportul sa poata fi dezvoltat.
Am fost astazi la centura municipiului Iasi si am asigurat, in primul rand, ca cei 14 kilometri vor fi gata pana in aprilie 2011, conform contractului. Peste 8 kilometri dintre acestia vor fi gata in 2010, astfel incat, o parte a traficului sa poata fi deviata pe un drum comunal, ca si pe drumul judetean inca din acest an.
Cu alte cuvinte, am facut o prioritizare a investitiilor, iar Centura Iasi, in materie de infrastructura, figureaza printre prioritatile Guvernului si va avea finantarea necesara asigurata astfel incat lucrarea sa fie finalizata in termenele pe care le-am stabilit, alaturi si de alte lucrari de infrastructura pe care le desfasuram in tara de la Centura Bucuresti – Chitila-Voluntari -, Centura Sibiu, Centura municipiului Lugoj, a orajului Turnu-Severin, a Clujului. Sunt cateva dintre lucrarile care se vor finaliza in 2010, iar in 2011 se vor finaliza Centura Sucevei, Autostrada Cernavoda-Constanta, Centura de ocolire a municipiului Constanta si alte obiective de acest fel.
Am decis in Guvern sa nu irosim banii pe proiecte izolate, care ar presupune o finalizare a lucrarilor in cinci sau zece ani de acum inainte. Ne concentram pe lucrari care pot fi finalizate in perioada urmatoare pentru ca orice nefinalizare duce la costuri suplimentare sau cheltuire de bani intr-o maniera inutila.
Tot in privinta infrastructurii, pe langa Centura ocolitoare a municipiului Iasi, la care lucram, sunt in faza avizarii studiilor de fezabilitate si in procedura de promovare in Guvern a hotararilor respective doua lucrari majore: Varianta de ocolire Pascani si Varianta de ocolire Targu-Frumos. Finantarea pentru executia acestor variante de ocolire este asigurata din fonduri europene si cofinantarile nationale incepand cu anul 2011. De asemenea, este in curs de elaborare studiul de fezabilitate la Autostrada Targu Mures-Iasi-Ungheni.
Inca o data ma bucur ca putem, prin prezenta unor contracte majore pe fonduri europene in domeniul Mediului, aici la Iasi, si vreau sa asigur ca vom fi cu ochii pe dumneavoastra in ceea ce priveste implementarea. Veti avea tot sprijinul ministerului si al celorlalte autoritati centrale daca va fi nevoie, dar partea care trebuie sa fie facuta la nivel local nu poate fi suplinita de catre Guvern. Trebuie sa facem tot ce ne sta in putinta ca banii europeni sa fie cheltuiti in timp si cu maxima responsabilitate.
Nu in ultimul rand, in 2012 va mai fi un evaluator, cel mai important in Romania: cetateanul. El va evalua ce au facut autoritatile locale si nationale cu banii europeni. Veti vedea ca dezbaterea anului 2012, de la locale si de la nationale, va fi cu privire la modul in care banii europeni au fost cheltuiti. Acela va fi cel mai drastic mod de evaluare al activitatii noastre si de la nivel local, si de la nivel national. Autoritatile locale care se vor misca bine in utilizarea fondurilor europene vor avea si castig politic in 2012. Cei care nu vor face acest lucru, evident, ca vor avea si pe aceasta parte de suferit rigorile politice.
La nivel national, Guvernul, in ansamblul lui, va fi acela care va trebui sa prezinte o Carta Alba a absorbtiei fondurilor europene in toata aceasta perioada de timp. Performanta Guvernului va depinde foarte mult si de performanta implementarii la nivel local, de catre administratiile locale.
(…..) Romania are cele mai multe proiecte majore aprobate in domeniul mediului, cu valoarea de peste 50 de milioane de euro din cadrul UE. Deci avem, in domeniul mediului, un avantaj competitiv pe care ar fi pacat sa il pierdem in procesul de implementare, avand in vedere numarul mare de proiecte majore aprobate de catre UE pentru utilizarea acestor bani. Pe mediu avem 4,5 miliarde de euro, aproximativ la fel ca pe transporturi si dezvoltare regionala. Avem pe fonduri structurale 19,2 miliarde de euro numai de la UE, fara contributia nationala. Daca mai adaugam aproximativ 14 miliarde de euro pe agricultura, constatam ca avem 33-34 de miliarde de euro pe care Romania ii poate atrage in tara in acest ciclu bugetar si care reprezinta o sansa uriasa de crestere economica a tarii. Numai din utilizarea fondurilor europene se creeaza perspectiva iesirii din recesiune si asigurarii cresterii economice.
Ar fi pacat sa se piarda o asemenea sansa istorica pe care tara o are. Dupa cum la fel de adevarat este ca rezultatul muncii noastre de acum si de anul trecut se va vedea in 2011, 2012, 2013, anii efectivi de implementare a proiectelor pe care le semnam astazi. Este important de stiut ca orice zi de intarziere poate afecta sansa economica a acelor ani pentru Romania. Aproape au fost irositi cei doi ani in 2007 si 2008, un singur Program Operational Sectorial era acreditat in 2009. Or, ca sa poti primi bani, prima conditie este sa fie acreditate Programele Operationale Sectoriale, din care cinci au fost acreditate in 2009.
(….)
Masurile luate vin in contextul in care din analizele pe care le-am efectuat eu, personal, si colegii mei nu suntem deloc multumiti de gradul de absorbtie a fondurilor europene. Spun asta in conditiile in care pana acum au intrat in tara si s-au platit prin prefinantari si rambursari 910 milioane de euro. Exista inca o discrepanta foarte mare intre numarul contractelor aprobate si semnate si platile efective efectuate.
Din cei 910 milioane de euro care au venit din fondurile structurale, 610 milioane de euro sunt prefinantari si diferenta, de 300 de milioane de euro sunt rambursari efective de cheltuieli. Din acest punct de vedere atragem atentia ca orice zi de intarziere poate costa tara. Pentru ca si acei bani care s-au dat pentru prefinantari trebuie sa se intoarca cu facturi efective pentru a putea fi cheltuiti toti banii europeni. DE aceea spuneam ca nu avem vacanta, week-end sau alta sarbatoare in materia absorbitiei fondurilor europene pentru ca orice zi conteaza.