Romania inghite patru cincimi din fondurile europene

Nebuloasa din jurul „ratei de absorbtie” a finantarilor nerambursabile a inceput oarecum sa se destrame. In sfarsit, exista niste calcule concrete care arata cate proiecte au fost incheiate si cati bani au fost cheltuiti. De cativa ani, se tot vorbeste despre capacitatea de absorbtie a fondurilor externe in Romania si se fac aprecieri despre cat de performanti suntem la acest capitol. In realitate, rata de absorbtie nu poate fi calculata decat dupa incheierea proiectelor, a platilor si a etapei finale de evaluare. Toate acestea pot insuma cativa ani buni, din cauza numeroaselor intarzieri care au aparut pe parcurs.

„In cazul programelor europene, numai Phare 98 este incheiat. Dupa evaluarile finale, rata de absorbtie este de 87%”, spune Gabriel Friptu, director general in cadrul Directiei de dezvoltare regionala din cadrul Ministerului Integrarii Europene (MIE). Celelalte programe europene sunt in diferite faze de implementare. Unele se vor incheia anul acesta, altele in anii urmatori. Spre exemplu, la sfarsitul acestei luni se incheie Phare 2000 – „Dezvoltarea resurselor umane” si „Sprijinirea IMM in domeniul productiei si serviciilor”. Cu toate ca nu se poate spune exact de pe-acum cat din bani au fost cheltuiti in bune conditii, Gabriel Friptu crede ca va fi vorba tot de un procentaj de peste 80%. In acest caz, putem spune ca ne aflam „in randul lumii”, deoarece in jurul acestei cifre se invart si evaluarile din tarile proaspat integrate in Uniunea Europeana.

Cu programele de la bugetul de stat, care au incercat sa compenseze finantarile europene, stam ceva mai prost. In aceasta categorie, numarul celor incheiate este mai mare, iar ratele de absorbtie coboara pana la 60% din fondurile alocate. Multe din proiectele incepute nu au fost finalizate, mai ales cele din mediul rural. „Explicatia este simpla. Programul Phare asigura un avans pentru inceperea proiectelor, bugetul de stat insa nu. Probabil, beneficiarilor le-a fost greu sa demareze si sa sustina activitatile numai din resurse proprii”, explica Gabriel Friptu. Desigur, nu numai acest impediment a cauzat esecul anumitor proiecte. Revista Capital a prezentat, in numeroase materiale, cazuri mai putin fericite de gestionare si implementare a unor programe. Ca o viziune de ansamblu, cauzele sunt generate atat de solicitanti cat si de autoritati.

Gabriel Friptu constata ca vina este mai mult a beneficiarilor, pe cand un consultant independent, Florian Filat, considera ca majoritatea carentelor se gasesc in sistemul de management al programelor. „Ca o opinie personala, am remarcat existenta a trei categorii de impedimente in absorbtia fondurilor alocate. Cea mai grava problema este ca, in mod tipic romanesc, beneficiarii nu sunt obisnuiti sa respecte reguli. Se bazeaza pe principiul ca „merge si asa”. Din pacate pentru ei, noi ne aflam aici ca sa gestionam niste reguli impuse de institutiile europene”, explica directorul din cadrul MIE. In acelasi timp, beneficiarii de finantare nu-si evalueaza corect capacitatea de gestionare a proiectelor si nu abordeaza cum trebuie problema finantarilor.

Pe de alta parte, in topul impedimentelor Florian Filat asaza „lipsa unor proceduri de implementare clare de la inceput. De multe ori, procedurile s-au schimbat in timpul implementarii, adaugandu-se conditii care trebuiau aplicate retroactiv”. Si Gabriel Friptu recunoaste ca sistemul are „o parte de vina”, in sensul ca s-au inregistrat multe intarzieri pe parcursul derularii unor programe. „Va trebui ca si noi sa invatam sa ne miscam mai repede”, admite acesta. In definitiv, toata lumea are de invatat din programele deja incheiate. Lacunele identificate trebuie eliminate rapid atat din activitatea beneficiarilor cat si a autoritatilor, pentru a evita problemele si mai mari care pot aparea in cadrul programelor viitoare.

Sursa: , Revista Capital online, 18 octombrie 2004

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *