Scoicile nu reprezinta doar o curiozitate sau ramasite supuse cercetarii specialistilor, ci au adus multe beneficii comunei, localnicii avand o viata mai buna.
Rezervatia de scoici «Valea Ibanului» din comuna Scoarta a dus la cresterea conditiilor de viata pentrui comunitatea locala. Astfel, Primaria Scoarta a obtinut fonduri europene si guvernamentale pentru realizarea unor investitii in infrastructura localitatii multumita Rezervatiei naturale «Valea Ibanului», care a atras mai multe puncte in favoarea celor doua proiecte.
Alimentarea cu apa a cinci localitati, lucrare care se afla in faza finala, a fost realizata datorita scoicilor. „Fondurile pentru alimentarea cu apa a satelor Bobu, Mogoseni, Campu Mare, Colibasi si Lazuri sunt acordate de guvern, pe baza Ordonantei nr. 7. A contat faptul ca avem o rezervatie naturala si am luat mai multe puncte, fara de care nu stiu daca se aproba acest proiect pentru a fi finantat. Investitia este realizata in procent de 95%, dar lucrarile s-au oprit din cauza lipsei finantarii. In acest an nu s-a alocat niciun leu. Ar mai fi nevoie de o suma de aproximativ 300.000 de lei”, a declarat primarul comunei primar, Aurelian Cotarlau. Totusi, apa curge la pompele stradale.
Drum modernizat cu ajutorul scoicilor
O alta investitie aprobata este de modernizare a unui drum satesc cu finantare prin masura 322 de infrastructura rurala. Si de aceasta data, scoicile au inclinat balanta in favoarea comunitatii din Scoarta.
„Proiectul a obtinut 75 de puncte si a fost aprobat. Rezervatia naturala Valea Ibanului ne-a adus zece puncte in plus, fara de care investitia nu trecea, fiind decisiva. Au fost proiecte picate cu 65 de puncte”, ne spune primarul Aurelian Cotarlau.
Acesta ne explica de unde provine numele rezervatiei: „Dealul Ibanului, acolo unde este rezervatia naturala, este, de fapt, numele unui tatar care s-a casatorit cu o frumoasa localnica, Ilinca, si au intemeiat o gospodarie”.
Scoicile se faramiteaza
Rezervatia naturala «Valea Ibanului» se afla in satul Bobu, in apropierea drumului judetean. La mijlocul unei pante, un indicator te indruma catre o carare. Gheorghe Dragota, referent in cadrul Primariei Scoarta, are misiunea sa ne duca la locul unde scoicile pot fi vazute.
Dupa aproape zece minute de mers, drumul se infunda si un mic deal nisipos isi face aparitia. O pancarta ne anunta ca am ajuns la Rezervatia naturala «Valea Ibanului». Locul nu este imprejmuit in niciun fel.
Gheorghe Dragota incearca sa scoata din malul nisipos al dealului relicve din timpurile de inceput ale formarii pamantului. Fragmentele de scoici se faramiteaza insa la usoara atingere.
„Nu este singurul loc unde sunt scoici. Eu am mai vazut si langa magazin. Este plin de scoici”, ne incredinteaza referentul primariei, care este om al locului. Ca din senin , apare si un batranel cu o secure in mana si insotit de un caine.
„Am gasit multe scoici, si mai mari , dar si mai mici. Era drum pe aici, dar s-a surpat dealul si au aparut scoicile. Asta s-a intamplat prin 47-48, dupa razboi. si acum aluneca dealul. Salcamul asta era mai sus, dar acum a venit aici”, ne lamureste Victor Lungu, in varsta de 75 de ani.
Acesta a reusit sa gaseasca o scoica aproape intacta alipita de un strat de nisip. Locul unde se afla Valea Ibanului are si alte semnificatii, ne mai informeaza localnicul. Astfel aici ar fi „raspuns” un tunel al unei biserici din apropiere, care nu mai exista. „Era si un schit. A fost distrusa pe timpul invaziei turcilor”, spune Victor Lungu.
Scoicile au o vechime de 3-4 milioane de ani
Felicia Bantea, geolog in cadrul Muzeului Judetean Gorj, spune ca vechimea depozitului fosilifer de la Valea Ibanului este de 3-4 milioane de ani: „Este un punct fosilifer. Nu s-a dat importanta mare, pentru ca nu reprezinta un interes comercial mare. Aceste valve sau cochilii, in anumite conditii prinse de stratul malos sau argilos, nu se mai macina. Nu s-au format calcare din ele, raman ca fosile conducatoare pentru determinarea varstei acelui etaj geologic. Ajuta la studiul stiintific si la stabilirea varstei la care au avut loc schimbarile majore. Este o fosila specifica apelor dulci. S-a gasit o fosila specifica erei pontian mediu, adica in urma cu 3-4 milioane de lei, de dinainte de aparitia omului. Daca nu aparea aceasta fosila nu se putea stabili vechimea acestui depozit fosilifer. In acel loc a fost o apa cu suprafata mai mare. Ar fi putut sa fie un lac, o mare, sau brate”.