Iasul poate pierde milioane de euro

Iasi, POR, proiecte, finantare, contract, fonduri europene, birocratie

In medie, 16 euro pe cap de iesean, adica echivalentul a doua pachete de tigari anual. Oficialii ieseni dau vina pe birocratie si pe licitatiile contestate.

„Autoritatile publice locale nu stiu sa-si gestioneze fondurile. Contestatarii de profesie sint putini”, spun reprezentantii Agentiei de Dezvoltare Nord-Est.

Din campion in cistigarea de proiecte europene, Iasul a devenit coada Moldovei la cheltuirea lor. Iesenii au cistigat, in cadrul Programului Operational Regional, proiecte in valoare totala de 117,3 milioane euro. Grosul banilor a fost cistigat de echipa de atunci a Consiliului Judetean, iesenii ajungind chiar sa fie acuzati ca nu mai lasa nici un ban disponibil pentru celelalte judete din Regiunea Nord-Est. Din toti acesti bani, care ar fi trebuit sa „inunde” judetul, nu s-au cheltuit insa pina acum decit 13,07 milioane euro, adica 11,14%, la jumatate din media pe regiune.

Procentul de absorbtie a fondurilor europene este cel mai mic din intreaga regiune. In cazul judetului Botosani, rata de absorbtie este de 40,14%, iar la Suceava, de 27,91%. Aceeasi discrepanta apare si raportind sumele cheltuite la numarul locuitorilor din fiecare judet. Din datele furnizate de ADRNE, pe primul loc se situeaza judetul Suceava, cu 31,24 de euro pe cap de locuitor. Pentru fiecare botosanean, Uniunea Europeana a cheltuit 23,26 euro, pentru fiecare vasluian, 20,11 euro, iar pentru fiecare locuitor al judetului Neamt, 18,69 euro. Pe ultimele locuri se afla judetele Iasi, cu 15,8 euro cheltuiti pe cap de locuitor si Bacau, 11,13 euro.

„Se fac caiete de sarcini aiurea, dureaza doua luni pina sa se faca niste hirtii”

Constantin Simirad, seful CJ, sustine ca multiplele contestatii si birocratia ar fi principalele motive ale ritmului lent al platilor in cazul proiectelor deja adjudecate.

„Este si vina metodologiei, care este foarte dificila. Avem o multime de proiecte accesate acum, ma refer la ambulatorii si la scolile speciale. Sint in curs de implementare. Avem banii pusi pentru cofinantare. Ne luptam si cu licitatiile, iar apoi cu cistigatorii licitatiilor. Sintem in Romania. Oricum, problema intirzierilor cred ca este peste tot”, a declarat seful CJ.

Acesta este contrazis de Gheorghe Harja, directorul Directiei Organism Intermediar POR din cadrul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est, care sustine ca principalii vinovati pentru mersul greu al cheltuirii fondurilor europene sint chiar sefii autoritatilor locale.

„Autoritatile publice locale nu au bani la dispozitie sa plateasca facturile aferente lucrarilor. Nu stiu sa-si gestioneze fondurile. Sint si panglici taiate, dar cererile de rambursare vin tirziu. Sint probleme la licitatii, dar contestatarii de profesie sint putini. Din pacate, tot din cauza autoritatilor se intirzie mult. Se fac caiete de sarcini aiurea, se pun conditii grele, practic ii stimuleaza sa conteste. Un alt motiv ar fi ca, desi licitatiile au fost in regula si s-au semnat si contractele, constructorii sint slabi si nu pot duce lucrarea la capat. Si lipsa resurselor umane de calitate e o problema. Dureaza doua luni pina sa se faca niste hirtii”, a declarat Gheorghe Harja.

„Iasul se misca foarte greu”

In Iasi cele mai mari proiecte cistigate pe POR sint cele ale CJ. Este vorba despre cele trei proiecte de reabilitare a DJ282 Iasi-Botosani, DJ248 Iasi-Vaslui si DJ 208 Neamt-Iasi-Suceava. Cele trei mari proiecte au o valoare totala de 165 milioane de lei, adica, la cursul zilei, aproximativ 38,6 milioane de euro. Platile efectuate insa sint de doar 7,7 milioane de lei, adica aproximativ 1,8 milioane de euro. Conform aprecierii lui Harja, suma ar fi trebuit sa fie cel putin dubla.

„Iasul se misca foarte greu. Au fost primele proiecte depuse si cistigate, dar ma asteptam ca pina acum sa fi atras 20 milioane de euro”, a mai spus acesta. Fostul sef al CJ, Lucian Flaiser, crede ca de vina pentru esecul Iasului de a cheltui banii europeni sint plecarile specialistilor de la Serviciul Proiecte.

„Explicatia este lipsa de preocupare a celor care raspund de activitatea asta. Pina s-au pus la punct cu partea tehnica si caietul de sarcini a durat mult. In alte judete a fost stabilitate. Aici s-au schimbat des oamenii”, a declarat Flaiser.

360 milioane euro asteapta inca sa fie atrase

Incetineala Iasului a ajuns sa-i irite si pe reprezentantii altor judete. Vasile Mihalachi, seful CJ Vaslui, sustine ca are doua proiecte care merg foarte bine, dar este tras inapoi la unul in care este partener cu CJ Iasi.

„Nu am facut o analiza cu sumele cheltuite. Oricum, noi avem doua proiecte, reabilitarea drumului dintre Cretestii de Sus-Murgeni si reabilitarea centrului istoric al Birladului, la care sintem destul de inaintati. Vrem sa incepem si la drumul Iasi-Vaslui. Daca se incepe si lucrul la acest drum, sint convins ca le-am putea termina in 2011. Eu termin 55 de km pina in 2011, cred ca ar putea sa termine si o firma internationala (JAOP – Sociedade de Empretaidas SA Portugalia este liderul asociatiei care va reabilita drumul – n.r.) pina la finele anului viitor. Vrem sa incepem si altele, de exemplu Spitalul Judetean de Urgenta”, a afirmat Vasile Mihalachi.

In cazul in care CJ Iasi nu reuseste sa cheltuiasca nici banii cistigati, alte Consilii Judetene vor sa mai atraga noi fonduri. Este cazul CJ Botosani care se pregateste sa depuna alte trei proiecte. Bani ar mai fi, 357 milioane de euro asteptind sa fie cistigate de autoritatile locale, dar si privati.

„Ne straduim sa absorbim cit mai mult. Este singura noastra sansa. Avem cinci proiecte in implementare, cred ca suma este in jur de 20 milioane de euro. Saptamina aceasta am vrea sa mai semnam inca trei proiecte, in suma de 25 milioane de euro. Ar mai fi posibile inca trei, dar sa vedem. Cred ca acest procent reflecta efortul depus de noi”, a declarat Mihai Tibuleac, presedintele CJ Botosani. Gheorghe Harja sustine ca, daca autoritatile intirzie mult cu implementarea unui proiect, Agentia poate rezilia respectivul contract. Primele contracte ar putea fi reziliate de la inceputul anului viitor.

„Pentru intirzieri justificate, putem semna un act aditional de prelungire a termenului de finalizare. Nu vrem sa punem piedici, dar de la inceputul anului viitor insa, ar trebui sa incepem aceasta actiune. E pacat sa omori un copil. De aceea am acordat rabdare pentru contestatii, au avut timp sa invete, dar nu mai este timp. Regula e simpla. Daca in anul «n plus 3» de la demararea programului, in cazul nostru 2010, nu cheltuim 10 din cele, sa zicem, 50 milioane de euro aferente anului «n», adica 2007, ii pierdem. In acest caz, daca anul viitor ar fi trebuit sa primim 60 milioane de euro, vom primi doar 50 milioane”, a incheiat directorul din cadrul ADRNE.

Primaria abia a pornit primul proiect pe POR

Printre proiectele cistigatoare pe POR se numara si cel al valorificarii potentialului turistic al zonei Ciric. Contractul de finantare a fost semnat abia pe 17 martie 2010. Valoarea proiectului este de 4 milioane de euro. Din cauza depunerii tirzii a proiectului, municipalitatea nu a incasat inca nici un euro.

Si Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” a cistigat un proiect pe POR. Este vorba despre reabilitarea si modernizarea campusului universitar Tudor Vladimirescu. Valoarea sa este de aproximativ 13 milioane de euro.

„Stiu ca s-a cheltuit destul de mult pina acum. Lucrarile merg bine. Nu va pot spune exact suma pe care am reusit sa o incasam”, a spus Alexandru Salceanu, purtatorul de cuvint al Universitatii. Conform Ministerului Dezvoltarii, la sfirsitul lunii august, Universitatea Tehnica primise aproximativ 2,5 milioane de euro.

Sursa: Ziarul de Iasi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *