Calauza prin hatisul litigiilor legate de fondurile UE

ghid juridic

Cele trei capitole ale volumului „Repere jurisprudentiale UE, relevante pentru accesarea si utilizarea fondurilor europene„, recent lansat de Aida CATANA si Violeta STEFANESCU se constituie intr-un ghid juridic pentru intelegerea problemelor care pot aparea, in special in cursul implementarii, dar si dupa evaluarea ori auditarea proiectelor finantate din fonduri europene. Evident, demersul este destul de specios, din punct de vedere terminologic si conceptual, dar anexarea hotararilor Curtii Europene de Justitie sau ale Tribunalului de Prima Instanta faciliteaza intelegerea spetelor evocate, mai ales din unghiul unui potential beneficiar de finantare europeana.

Primul capitol analizeaza si dezbate aspecte legate de raspunderea Statelor Membre privind utilizarea deficitara a unor fonduri UE. Autoarele scot in relief faptul ca, printr-o hotarare preliminara, Curtea Europeana de Justitie are caderea sa se pronunte asupra validitatii dreptului comunitar sau a actelor adoptate de institutiile UE. In practica, s-a creeat astfel precedentul pentru ca litigii referitoare la utilizarea fondurilor europene sa fie solutionate de instantele juridice interne prin aplicarea normelor de drept national, insa sub rezerva limitelor impuse de dreptul comunitar.

In acest sens, volumul se concentreaza pe discriminarea conceptelor de „neregula” si, respectiv „frauda„, precum si, in subsidiar, asupra regimului juridic al raspunderii in asemenea cazuri. Cartea recomanda ca beneficiarii de finantare europeana sa se informeze din start cu privire la clauzele cuprinse in decizia de acordare a finantarii din partea Comisiei Europene.

In cel de-al doilea capitol, in baza concluziilor unor investigatii realizate de OLAF, demersul se focalizeaza asupra implicatiilor juridice pe care constatarile acestuia le poate avea asupra Statelor Membre. De pilda, in anul 2007, OLAF a reusit ca, plecand de la anumite nereguli constatate, sa obtina o anulare a unui sprijin financiar in valoare de 1 milion de euro din partea statului francez. Prin asa-numitele „actiuni directe„, sa mai precizam ca exista posibilitatea pentru Curtea Europeana de Justitie sa controleze legalitatea tuturor actelor legislative ale institutiilor europene, precum si ale altor organisme sau agentii care pot produce efecte fata de terte parti.

In fine, in ultima parte a cartii, sunt discutate conditiile de admisibilitate ale unei actiuni in anulare introdusa de persoane de drept privat. In cazul analizat, in baza unei hotarari a Curtii Europene de Justitie, Comisia Europeana a dispus incetarea acordarii contributiei financiare fata de un consortiu de firme din Italia. Ulterior, tribunalul a respins exceptia de inadmisibilitatea din partea Comisiei Europene si actiunea juridica drept neintemeiata. Autoarele volumului extrag concluzii interesante din acest caz, punand accentul pe importanta aplicarii principiului cooperarii loiale pentru asigurarea cadrului intern de contestare a legalitatii anumitor decizii ale institutiilor europene.

Intrucat ne aflam abia la inceputul procesului de implementare a proiectelor cu fonduri europene in Romania, cartea poate servi drept un ghid practic pentru toti cei care activeaza in domeniul juridic, dar si pentru aceia care isi pun problema din unghiul de vedere al prevenirii neregulilor si fraudelor in cursul gestionarii fondurilor UE. Desigur, limbajul utilizat poate reprezenta un obstacol pentru nespecialisti, iar amploarea documentelor invocate presupune un demers individual de interpretare si coroborare intre textele juridice prezentate. Din acest unghi, este evident ca parcurgerea volumului este mai ales utila judecatorilor, dar si evaluatorilor si auditorilor de proiecte cu fonduri UE. Sa speram, in plus, ca macar o parte a deciziilor pronuntate de instantele noastre judecatoresti vor avea, pe viitor, o fundamentare mai solid orientata si argumentata.

Volumul a aparut la editura C.H. Beck si beneficiaza de o prefata laudativa si extrem de bine documentata din partea Dnei Prof. Dr. Verginia VEDINAS de la Universitatea din Bucuresti.

Sursa: Eurolink

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

scroll to top