Programul SAPARD si birocratia in Romania

Prevederile birocratice si legislatia gresit conceputa ingreuneaza programele finantate de europeni. Ritmul de asimilare a fondurilor europene ramane redus, in ciuda facilitatilor oferite de catre autoritati. O serie de probleme legislative si de organizare ii descurajeaza pe solicitantii fondurilor gratuite venite de la Uniunea Europeana.

Birocratia necesara pentru intocmirea proiectelor este doar primul soc suportat de amatorii de fonduri gratuite. In cele mai multe cazuri, solicitantii nu au banii pentru cofinanatare, adica pentru partea ce le revine din valoarea totala a proiectului. Daca se adreseaza bancilor pentru un imprumut, au o serie de dificultati. Procedurile SAPARD nu permit gajarea bunurilor sau ipotecarea cladirilor cuprinse in proiecte. Solicitantii trebuie sa ofere alte bunuri, evaluate de catre banci.

Autoritatile au incurajat implicarea Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR). Acesta garanteaza pana la 70% din volumul creditului solicitat. Singura deficienta ar fi ca fondul nu este autorizat, iar bancile sunt silite de catre BNR sa faca provizioane mari, ceea ce le reduce elanul de implicare in programul SAPARD. O alta nemultumire legata de programul Sapard ar fi ca procedurile de lucru se schimba peste noapte iar solicitantii afla de schimbare in momentul depunerii proiectului.

Proiectele mari ajung si la patru milioane de euro. Unii consultanti nu se ocupa de obtinerea avizelor, lasand pe seama solicitantilor sarcina. Agebtia Sapard urmareste instruirea angajatilor Agentiei de Consultanta Agricola sa se ocupe de proiectele mici de pana in zece mii de euro, pentru ca solicitantii mici sa intre rapid in posesia fondurilor. In acest sens va fi lansat lansa o campanie de mailing direct, pentru a ajunge la potentialii beneficiari.

In cazul industriei alimentare, pana acum s-au semnat actele pentru 158 de proiecte, in valoare de aproape 82 de milioane de euro. Pentru acest domeniu, UE pune la bataie 165 de milioane de euro, bani greu de luat daca ne gandim ca deja „greii” si-au facut plinul. Si in cazul investitiilor destinate dotarii fermelor, semnarea contractelor de finantare a ramas in urma orarului. Doar 30% din cele 105 milioane de euro puse deoparte de catre Bruxelles au fost cheltuite. Si in cazul diversificarii activitatilor economice din zona rurala, contractarea fondurilor se face in ritm de melc. Din cele 62 de milioane disponibile, doar 21% au fost angajate. Ritmul de melc al asimilarii fondurilor europene ne-ar putea provoca pierderi mai mari in viitor. Europenii vor sa ne dea, imediat ce ajungem membri, cateva miliarde pe an pentru zonele defavorizate. Pana acum se estimeaza ca Nordul moldovei a luat cei mai multi bani sapard.

Banii europeni ajung greu in mediul rural:

  • Cereri de finantare in mai 2005 112;
  • Valoara cererilor din mai 44 Milioane Euro;
  • Proiectele contractate pana in iunie 2005 1.328:
  • Proiecte finalizate pana in iunie 2005 450;
  • roiecte contractate pentru infrastructura 606;
  • Suma totala contractata 613,56 Milioane Euro;

Problemele SAPARD-ului:

  • Bancile nu accepta decat in putine cazuri implicarea fondurilor de garantare, pentru ca sunt obligate sa faca provizioane consistente pentru fiecare credit acordat.
  • Regulamentele SAPARD nu permit gajarea bunurilor achizitionate si ipotecarea cladirilor ce vor fi constriute cu banii europeni.
  • Normele tehnice foarte stricte cerute de catre europeni nu sunt cunoscute de autoritatile locale, care pot da astfel avize fara valoare.
  • Procedurile Agenteie SAPARD se schimba foarte des. De anul trecut a luat amploare moda circularelor secrete, care modifica proceduri deja conscrate.
  • Solicitantii afla de modificari abia cand depun dosarul.
  • Consultantii cer sume importante inainte de inceperea proiectului. Cum activitatea de consultanta nu este reglementata, exista multe cazuri de proiecte respinse din cauza intocmirii defectuoase a dosarului.
  • Durata de derulare a unei investitii prin programul SAPARD este de obicei dubla fata de cazul in care beneficiarul obtine direct un credit.
  • Regimul nesigur al multor proprietati ii impiedica pe fermieri sa dovedesaca ca sunt proprietarii terenurilor pe care le lucreaza.
Sursa: , Revista Capital online, 21iunie 2005

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *