MADR: Suma totala alocata pentru despagubiri in sectorul legume este de 3.745.035 euro

bacteria E-coli, sector legume

Referitor la afirmatia ca sprijinul financiar care se acorda pentru compensarea efectelor crizei cauzate de bacteria E.coli, in sectorul legume „s-a dat doar pentru o singura asociatie„, aceasta este falsa, intrucat pe langa asociatia mentionata beneficiaza de acest ajutor inca 6 societati agricole din judetele Arad si Teleorman.

Proiectul de Hotarare de Guvern pentru aprobarea sprijinului financiar exceptional care se acorda in vederea compensarii efectelor crizei cauzate de bacteria E-coli in sectorul legume urmeaza procedurile legislative de avizare, fiind in prezent la Ministerul Finantelor Publice. Suma totala alocata pentru aceste despagubiri este de 3.745.035 euro.

Asa cum a declarat in nenumarate randuri Valeriu Tabara, ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, producatorii de lapte din zone defavorizate primesc un ajutor specific, care se acorda conform prevederilor articolului 68 aliniatul (1) b din Regulamentul CE nr. 73/2009 si prevederilor HG 755 /2010 cu modificarile si completarile ulterioare si este un sprijin financiar nerambursabil aferent Fondului European de Garantare Agricola (FEGA). Valoarea ajutorului financiar specific se calculeaza anual, pentru un plafon maxim de 22.447.205 euro.

Pentru anul 2010 a rezultat un cuantum de 99,63 euro / cap vaca de lapte si s-au platit un numar de 69.520 de beneficiari cu valoarea totala de 22.031.580,42 euro, reprezentand un efectiv total de 221.134 vaci de lapte.

In ceea ce priveste afirmatia domnului Nicusor Serban, respectiv „una dintre cele mai mari probleme cu care se confrunta agricultorii, in special cei din zona de sud a tarii, este lipsa sistemelor de irigatii” precizam ca, pentru costurile de operare a irigatiilor nu mai pot fi acordate subventii. Aceasta pentru ca la 31 decembrie 2009 a expirat perioada de tranzitie, in care – conform Tratatului de Aderare – Romania putea continua sa acorde subventii care nu erau conforme cu regulile concurentei si a ajutoarelor de stat din UE. In noile conditii perceptia finantarii irigatiilor trebuie schimbata.

Solutia este investitia in sisteme si tehnologii de irigare ce economisesc apa, energia si deci care permit economii de costuri substantiale pentru livrarea apei de irigatii.

MADR, impreuna cu Banca Mondiala implementeaza Proiectul de reabilitare si reforma a sectorului de irigatii, a actualizat strategia pentru irigatii si a elaborat un plan de actiune pentru ca irigatiile sa se concentreze in zonele viabile economic.

Totodata a fost lansata masura 125 finantata din FEADR prin care organizatiile de utilizatori de apa pentru irigatii si federatiile de astfel de organizatii pot obtine finantare nerambursabila de pana la un milion de euro pentru investitii in reabilitarea infrastructurii de pe teritoriul lor.

Cu toate aceste eforturi financiare, pentru anul 2011 s-au incheiat contracte pentru mai putin de 50% din suprafata pregatita sa functioneze, iar cererea reala de apa este de numai 25% din suprafata contractata. La data de 16 august 2011 suprafata irigata era de cca. 85 mii hectare.

Afirmatia ca „productiile bune din acest an se datoreaza in mare masura conditiilor climatice” nu este fondata intrucat acestea s-au datorat in special, facilitatilor create de MADR, in sensul ca, in perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2010 s-a acordat plata unui avans de 47,1% din suma de 80,36 euro/ha ce reprezinta plata unica pe suprafata (SAPS) pentru anul 2010, respectiv 37,85 euro/ha sau 161,68 lei/ha, cat si datorita perfectionarii tehnologiilor de cultura.

In conditiile dificultatilor cauzate de criza economico-financiare prelungita, pentru multi dintre fermierii romani plata in avans a SAPS a reprezentat solutia salvatoare pentru a fi in masura sa reia ciclul de productie.

Cu privire la faptul ca „nu avem spatii de depozitare in sectorul cerealier”, facem mentiunea ca MADR a reglementat modul de autorizare a spatiilor de depozitare pentru produsele agricole.

Potrivit cadrului legislativ in vigoare, cerealele se depoziteaza in spatii autorizate care asigura respectarea conditiilor de pastrare astfel incat livrarea acestora in vederea comercializarii si/sau procesarii sa se realizeze la indici de calitate conform contractelor.

Romania detine spatii de depozitare autorizate cu o capacitate de depozitare de 16,2 mil. tone, care sunt postate pe site-ul www.madr.ro la sectiunea Agricultura>Lista spatii autorizate pentru depozitarea produselor agricole.

Pana la sfarsitul lunii iulie a.c., s-au acordat 108 licente de depozit pentru 188 operatori economici. Capacitatea de depozitare licentiata este la aceasta data de 4,1 mil. tone, reprezentand 25% din capacitatea de depozitare autorizata.

Referitor la faptul ca „fermierii romani se simt discriminati din cauza dobanzilor mari pe care trebuie sa le suporte”, MADR, prin politicile sale, sprijina reducerea costurilor de imprumut pentru agricultori si in acest sens a fost adoptata Ordonanta Guvernului nr.25/2010 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat temporare privind asigurarea accesului la finantare in agricultura, care in prezent se afla in procedura legislativa la Parlament.

Schema se va aplica sub forma subventionarii ratei dobanzii la creditele bancare contractate de producatorii agricoli cu institutiile de credit sau cu institutiile financiare nebancare.

Sursa: Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *