CE: Competitivitatea industriala este solutia pentru redresarea economica

industrie, europa

Aceasta se reflecta in inrautatirea atmosferei in intreaga economie europeana. In plus, exista riscuri clare generate de pietele financiare, cresterea preturilor la energie si materii prime si necesitatea consolidarii bugetare. Cu toate acestea, industria UE este in forma si are potentialul de a readuce economia europeana inapoi pe calea cresterii.

Exista diferente considerabile intre statele membre: productivitatea medie a muncii in industria prelucratoare variaza de la aproape 125% din valoarea adaugata bruta per persoana angajata in Irlanda la sub 20% in Bulgaria. Cota intreprinderilor inovatoare variaza de la 80 % in Germania la 25% in Letonia.

Cel mai mare punctaj in ceea ce priveste reglementarea avantajoasa pentru intreprinderi este detinuta de Finlanda, iar Italia se situeaza pe ultima pozitie. Confruntata cu acest scenariu, comunicarea incurajeaza statele membre sa implementeze rapid politici de convergenta la niveluri competitive coerente cu participarea la moneda euro si cu piata interna.

Aceasta necesita din partea statelor membre politici industriale si pentru IMM-uri solide si coordonate. In acest scop, Comisia este gata sa promoveze si sa monitorizeze imbunatatirile structurale in conditiile in care economia europeana are nevoie urgent sa revina pe o traiectorie de crestere.

Vicepresedintele Comisiei Europene, Antonio Tajani, responsabil pentru industrie si antreprenoriat, a declarat: „Industria europeana este in forma si gata de concurenta. Cu toate acestea, incetinirea redresarii ar trebui sa ne incurajeze sa plasam competitivitatea si cresterea economica pe locul cel mai important in agenta politica. Avem nevoie de reforme structurale destinate sa elibereze potentialul intreprinzatorilor, principalii factori de redresare.”

Domeniile principale de actiune:

Imbunatatirea competitivitatii generale a industriei europene este esentiala, tinand cont ca 75% dintre exporturile UE provin de la intreprinderi prelucratoare, care realizeaza, de asemenea, 80% din C&D din industrie. Comunicarea a identificat urmatoarele domenii principale in care competitivitatea economiei UE ar putea fi consolidata in continuare pentru a se putea realiza progrese semnificative in indeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020:

– facilitarea schimbarilor structurale din economie, pentru a se realiza tranzitia catre sectoare mai inovatoare si bazate pe cunoastere care au o crestere mai puternica a productivitatii si care au suferit mai putin de pe urma concurentei la nivel mondial (precum industriile ecologice si cele de echipamente electrice si optice);
– crearea de premise pentru inovarea in industrii, in special prin punerea in comun a resurselor limitate, prin reducerea fragmentarii sistemelor de sprijin pentru inovare, precum si prin intensificarea concentrarii proiectelor de cercetare asupra pietei. De exemplu, pietele pentru tehnologii generice esentiale (de exemplu, nanotehnologii, materiale avansate, biotehnologie industriala) sunt asteptate sa creasca cu pana la 50 % pana in 2015, creand mii de noi locuri de munca de inalta valoare adaugata;
– promovarea sustenabilitatii si utilizarii eficiente a resurselor, in special prin promovarea inovarii si a utilizarii tehnologiilor mai curate, prin asigurarea accesului echitabil si stabilirea de preturi nedistorsionate la materii prime si energie si prin modernizarea si interconectarea retelelor de distributie a energiei;
– imbunatatirea mediului de afaceri, in special prin reducerea sarcinii administrative asupra intreprinderilor si prin promovarea concurentei intre furnizorii de servicii care utilizeaza infrastructura de banda larga, energetica si de transport;
– valorificarea pietei unice, prin sprijinirea serviciilor inovatoare, precum si prin implementarea completa a Regulamentului privind piata unica, in special a Directivei privind serviciile. Implementarea completa a Directivei privind serviciile ar putea aduce castiguri economice de pana la 140 de miliarde EUR la nivelul UE, reprezentand un potential de crestere de 1,5% din PIB;
– sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii (IMM-uri), in special prin favorizarea accesului la finantare, prin facilitarea internationalizarii si a accesului la piete si prin garantarea reducerii termenelor de plata din partea administratiilor publice.

Rezultatele principale ale rapoartelor:

Productivitatea fortei de munca (pe lucrator angajat in industria prelucratoare): rata productivitatii este peste media UE in Irlanda, tarile de Jos, Austria, Finlanda, Belgia, Luxemburg si Suedia, in timp ce este mai mica decat media in Slovacia, Polonia, Slovenia, Cipru, Ungaria, Republica Ceha, Portugalia, Estonia, Lituania, Romania, Letonia si Bulgaria.

– UE are mai putine intreprinderi nou-create inovatoare: intreprinderile din UE au o performanta mai slaba in ceea ce priveste aplicatiile si comercializarea cercetarii si inovarii fata de SUA si Japonia. Procentul de intreprinderi inovatoare din numarul total al intreprinderilor este deosebit de ridicat in Luxemburg, Germania, Belgia si Portugalia, in timp ce este scazut in Ungaria, Polonia, Letonia si Lituania;
– Industria este din ce in ce mai interconectata cu serviciile: in mod special serviciile pentru intreprinderi cu grad ridicat de cunostinte sunt din ce in ce mai utilizate de industrie ca intrari directe si indirecte, reprezentand pana la 9% din exporturile UE-12 si 18% din cele ale UE-15;
– Industria UE isi imbunatateste eficienta de utilizare a materiilor prime: aceasta utilizeaza din ce in ce mai mult materiale reciclate si inlocuitoare inovatoare, dar accesibilitatea si preturile abordabile ale materiilor prime neenergetice sunt esentiale pentru competitivitatea mai multor industrii prelucratoare cu utilizare intensiva a materiilor prime din UE;
– Eficienta industriala: UE este in frunte in multe cazuri, in general inaintea SUA si reduce decalajul cu Japonia. Cu toate acestea, exista diferente semnificative intre performantele statelor membre si intre sectoarele industriale din UE;
– Caracterul favorabil pentru intreprinderi al reglementarii guvernamentale: grupul de tari unde intreprinderile sunt mai putin impovarate include Luxemburg, Finlanda, Estonia, Cipru, Danemarca si Suedia, in timp ce intreprinderile se declara cel mai nemultumite in Belgia, Portugalia, Grecia, Ungaria si Italia.

Sursa: Comisia Europeana

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *