Contractele din banii publici au ramas tinta clanurilor locale

„Nu sunt obligat sa te invit la o licitatie. Te chem daca vreau”. Acesta a fost, anul trecut, motto-ul multor functionari publici din administratia locala, care au preferat, in locul luptei cu coruptia, „sa mearga cu valul”, fie pentru a nu-si pierde serviciul, fie pentru bunastarea proprie si cea a grupurilor clientelare pe care le reprezinta. Cat priveste oamenii de afaceri, ei au fost mai degraba interesati sa se adapteze sistemului decat sa-l schimbe.

“S-a organizat o licitatie pentru achizitionarea de ferestre termopan si a doua usi cu cartela magnetica pentru o institutie publica. Conditia era ca sa le livreze aceeasi firma, desi obiectele erau din game diferite. „Surprinzator”, o singura firma din Galati are ambele obiecte de activitate si, cum era de asteptat, a si castigat”, a spus un functionar public din Galati.

Dezvaluirea apare in studiul facut in noiembrie 2005 de catre Centrul de Resurse Juridice din Bucuresti (CRJ), in patru judete ale tarii, studiu despre perceptia oamenilor de afaceri si a functionarilor publici asupra coruptiei in administratia locala. Conform acestuia, licitatiile publice, obtinerea de autorizatii si licente sunt locurile unde actele de coruptie sunt cel mai des intalnite. Oamenii de afaceri intervievati au recunoscut faptul ca relatiile si influentele politice sunt cele care stau la baza comertului in toate judetele, iar modalitatile de recompensare sunt, in majoritate, banesti. De regula, comisionul este de 10% din valoarea contractelor sau bunurilor alocate clientelar.

Cele mai multe achizitii publice aranjate sunt in constructii. „In 2004, am participat la 27 de licitatii in domeniul constructiilor si nu am castigat decat una. Cand am vazut cum se procedeaza, am lasat-o balta. Suntem tentati sa credem ca obtinem mai usor ceva dand altceva la schimb. E o porcarie”, a spus Marian Baila, om de afaceri din Galati.

„Se desprinde clar o practica generalizata de acordare pe criterii preferentiale sau clientelare a contractelor din bani publici, precum si un anume circuit pe care trebuie mers pentru a obtine astfel de favoruri”, comenteaza Radu Nicolae, director de programe la Centrul de Resurse Juridice. In general, cei incriminati pentru aceste practici sunt ordonatorii de credite din primarii si consilii judetene sau directorii de departamente. „Probleme privind coruptia inca mai sunt. In Gorj, exista multi bani veniti de la bugetul de stat si fireste ca putem vorbi de functionari corupti si grupuri de interese. Insa, noii directori din Directia Financiara si din Primarie par a fi pe drumul cel bun”, a precizat Ion Pau, directorul Concord Trans, Gorj.

Problemele apar si in timpul controalelor facute de autoritati la firmele locale. Anul trecut, multe societati au scapat basma curata gratie „cunostintelor” din mediul politic.

„Te duci si-l controlezi si, cand ai intrebat de acte, iti scoate o fotografie in care se pupa cu un lider politic de la Bucuresti, din actuala conducere, cum am patit eu. Iti spune despre politician ca este mare si tare in partid si ca, daca am probleme mai sus, poate apela si la un alt lider important al partidului”, a precizat unul din functionarii publici chestionati.

Nu de multe ori, ordinele vin chiar din partea conducatorilor institutiilor publice. Potrivit studiului realizat de CRJ, acestia sunt mai interesati de propria bunastare si de cea a grupurilor clientelare pe care le reprezinta decat de interesul public.

„Concret, la unele firme s-au dat avertismente in loc de amenzi in anumite situatii pentru ca, uite, a venit X sau Y. si cand zic X, Y, ma refer inclusiv la dispozitia venita de la primar, de la viceprimar, de la secretar, de la toti”, dezvaluie un angajat in administratia publica.

Daca oamenii de afaceri din Targu Jiu au negat, de cele mai multe ori, existenta coruptiei in judet, cei din Cluj au recunoscut ca sunt implicati in sistem si ca il folosesc, pe cat posibil, in avantajul propriu. Cat priveste functionarii publici, acestia s-au aratat nemultumiti de eticheta de „corupt” care i se pune oricarui functionar „doar pentru ca altii au fost demascati”.

Ingrijorator este faptul ca mica coruptie a devenit legitima. Nici pentru functionar, nici pentru omul de afaceri nu mai este o problema, a devenit un gest reflex si de „bun-simt”, arata Radu Nicolae.

Cinci metode de a aranja o licitatie

  1. Transmiterea selectiva a anuntului la licitatie catre o anumita firma care isi mai aduce inca doua firme prietene ca “mana moarta”. In multe asemenea cazuri, castigatorul licitatiei nu are forta de lucru necesara si nici dotarile materiale adecvate de aceea subcontracteaza apoi lucrarea unor firme serioase, la preturi mult mai mici.
  2. Stabilirea criteriilor licitatiei, a caietului de sarcini, in functie de particularitatile unei anumite firme.
  3. Folosirea abuziva a starii de urgenta, de pilda in timpul inundatiilor, pentru negocierea unor contracte cu o singura sursa. In unele cazuri, contractele s-au negociat dupa finalizarea starii de urgenta sau problemele care trebuiau remediate erau inexistente.
  4. Oferirea de informatii confidentiale din interiorul institutiei publice.
  5. Firmele favorizate practica preturi initiale mici pentru ca stiu ca vor exista acte aditionale pentru asa-zise lucrari ce nu pot fi prevazute. In mod ilegal actele aditionale cresc de cateva ori valoarea initiala a contractului.

Sursa: , Revista Capital online, 8 februarie 2006

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *