Fondurile de garantare a creditelor au rezistat intr-o piata neorganizata

„In piata garantiilor s-au facut pasi importanti, in ultimii ani, fondurile de garantare a creditelor reusind sa reziste intr-o piata inca neorganizata, preluand o parte din riscuri”, a declarat directorul general al Fondul de Garantare a Creditului Rural s.a. (FGCR), Veronica Toncea, la seminarul organizat de revista „Finante si Afaceri”, dedicat creditarii rurale.

„Daca in 1997, am acordat doar trei garantii intr-un singur an, in 2005 am reusit sa avem un volum de garantii de 60 milioane de euro, numarul clientilor care au apelat la FGCR depasind 10.000”, a spus Toncea, citata de Rompres. „Pentru a obtine o finantare din partea unei banci, cel mai important lucru este sa inveti sa produci documente, ceea ce pentru agricultorul roman nu este un lucru la indemana”, a precizat directorul general al FGCR.

In prezent, fondul garanteaza in totalitate creditele acordate pentru proiecte Sapard, riscul de neplata fiind sub riscul bancar, de numai 0,6%. Fondul de Garantare a Creditului Rural are incheiate conventii de lucru cu 22 de institutii financiar-bancare de pe piata romaneasca, insa in 2005, doar pentru 12 institutii au fost solicitate si acordate garantii. Principalul creditor al sectoarelor eligibile pentru Fond ramane, in continuare, BCR, cu o pondere de 60%, insa in ultima perioada au venit cu oferte atractive si alte banci, precum BRD, Banca Transilvania s.a., CEC s.a.

FGCR s.a. va garanta in 2006, in mod deosebit proiectele din Programul SAPARD si va extinde numarul de parteneri, prin incheierea de noi conventii de lucru cu finantatorii care dezvolta activitati in mediul rural. De asemenea, Fondul isi va extinde activitatea in acest an prin garantarea si a celorlalte masuri din Programul SAPARD, pentru care se asteapta acreditarea in urmatoarea perioada. Nu in ultimul rand, FGCR intentioneaza in 2006 sa isi creasca volumul de garantii acordate in conditii de costuri reduse, sa garanteze integral volumul creditelor acordate pentru finantarea investitiilor, ce se vor realiza prin Programul SAPARD, inclusiv a celor incadrate in acest program, dar si prin Programul Fermierul.

Daca nu apeleaza la un fond de specialitate, taranul roman nu are in prezent cu ce garanta imprumuturile pentru agricultura intrucat nu are clarificata situatia juridica a terenurilor sau a imobilelor detinute, acesta fiind si motivul pentru care garantiile sunt considerate active moarte pentru banci, a declarat ministrul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, Gheorghe Flutur.

„Pe noi ne intereseaza sa sprijinim sistemul de garantare a creditelor din agricultura, de aceea Ministerul Agriculturii a pus la dispozitia Fondului de Garantare a Creditului Rural si a celui pentru IMM-uri resurse financiare pentru garantarea imprumuturilor. Cu toate acestea, cel mai important lucru este intarirea acestui sistem de garantare, deoarece anul viitor va creste numarul de clienti care vor face imprumuturi tinand cont de faptul ca vor veni mai multi bani de la Uniunea Europeana”, a mai spus Flutur.

Potrivit Bancii Nationale a Romaniei, in ultimii doi ani creditele bancare acordate sectorului agricol au reprezentat doar 3,5% din totalul creditelor acordate de banci, fata de circa 47% cat s-a alocat serviciilor si 43% pentru creditele din industrie. Bancile s-au dovedit extrem de prudente in privinta acordarii creditelor pentru agricultura, in lipsa unor garantii si a unui grad de risc ridicat. Desi nu toata lumea din piata este multumita de modul in care s-au alocat resursele pentru agricultura – procesatorii incriminand modificarea sistemului de modificare a subventiilor in acest an, iar fermierii lipsa unor programe pe termen lung, de perspectiva in agricultura – ministrul Flutur este de parere ca in 2006 resursele au fost alocate cu precadere pentru absorbtia fondurilor europene si pe stimularea investitiilor in agricultura.

In acest an, prin Programul SAPARD trebuie cheltuita o suma de circa 650 milioane euro, cota aferenta pe o perioada de 2,7 ani. „Din pacate, pina in prezent, fondurile SAPARD au fost cheltuite dezechilibrat, circa 82% s-au adresat pe o singura masura – infrastructura in vederea realizarii drumurilor comunale si doar 18% pe dezvoltarea rurala, construirea de ferme si activitati alternative“, a explicat ministrul agriculturii.

Intentiile oficialilor MAPDR pentru 2006 sunt de a sprijini masurile de interventie, nu de subventie, pentru eliminarea economiei subterane, functionarea cererii si ofertei intr-o piata libera si organizarea grupurilor de producatori in lantul de productie.

Ministrul agriculturii a mai precizat ca in prezent se afla in discutii cu Banca Mondiala pentru introducerea cadastrului general unic in Romania, care necesita sume de circa 400 milioane USD.

Sursa: , Periodicul online Afacerea al CCIB, 22 februarie 2006

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *