Injectia de fonduri structurale in resursele umane romanesti ajuta la ridicarea nivelului de pregatire

Romania se confrunta in acest an cu gestionarea unor fonduri uriase destinate dezvoltarii resurselor umane.

Noua structura creata in Ministerul Muncii trebuie sa gestioneze in paralel fondurile de preaderare si de aderare. Pentru a fi absorbiti toti banii de la UE, ministrul trebuie sa pregateasca promotorii pentru proiecte. Numaratoarea inversa a inceput. 1 ianuarie 2007 este tot mai aproape, iar daca sistemul de alocare si gestionare la nivel regional al fondurilor primite de la Uniunea Europeana nu devine functional in momentul integrarii, Romania nu va putea beneficia de banii pregatiti deja pentru noi. Potrivit negocierilor derulate, in perioada 2007 – 2009, Romania va beneficia, in contul fondurilor structurale si de coeziune, de 5,973 miliarde euro.

Esalonarea pe cei trei ani se va face gradual, plecand de la premisa ca, in timp, capacitatea de absorbtie a Romaniei se va imbunatati. Estimarile Ministerului Integrarii Europene arata ca in 2007 in Romania vor intra 1,399 miliarde de euro, in 2008 inca 1,972 miliarde, in timp ce in 2009 vom primi 2,603 miliarde. Pentru perioada 2010-2013, Romaniei ii vor fi alocate alte sume, de maximum 4% din PIB-ul national, in fiecare an. Decizia privind sumele de care va beneficia tara noastra va fi luatade Parlamentul si Consiliul European, cand se vor finaliza discutiile referitoare la noua perspectiva financiara 2007-2013. Suma negociata pentru fonduri structurale si de coeziune pentru perioada 2007-2009 nu se va modifica, indiferent de negocierile la bugetul UE pe 2007-2013. In acest an, ne aflam in situatia in care trebuie sa valorificam mai multe fonduri ca oricand. Pentru dezvoltarea resurselor umane se afla in stadiu de programare si de implementare proiectele Phare 2004, 2005 si 2006. Secretarul de stat, coordonator al Departamentului Afaceri Europene si Relatii Externe din cadrul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Valer Bindea, este convins de faptul ca recenta acreditare a Agentiei de implementare Phare de catre expertii Comisiei Europene va conduce la obtinerea unor rezultate mult mai bune decat pana acum.

Situatia dezvoltarii resurselor umane in perioada 2006-2013:

Regiunea Nord-Vest

  • Dinamica generala indica cresteri ale populatiei ocupate in agricultura in toate judetele. In ceea ce priveste populatia ocupata in industrie, se distinge ca lider judetul Cluj, tendinta generala a ocuparii pe sector fiind insa de scadere. Reducerile de personal, precum si nivelul scazut al salariilor pe ramura au dus la diminuarea numarului locurilor de munca si, implicit, la cresterea numarului de someri barbati. Femeile inregistreaza o rata de ocupare mai mare decat a barbatilor. Dezvoltarea comertului in regiune va duce la crearea de locuri de munca in domeniul serviciilor, unde ponderea mare a salariatilor o vor detine femeile.

Regiunea Vest

  • Principalele tendinte identificate in ceea ce priveste forta de munca a regiunii sunt: scaderea numarului de persoane active, cresterea numarului de intreprinzatori particulari, in paralel cu scaderea salariatilor, scaderea numarului de salariati din sectorul de stat.
  • Pe activitati economice, dinamica cererii de forta de munca va fi de reducere in toate judetele in aceleasi activitati ca si in celelalte regiuni.
  • Se estimeaza reduceri ale cererii de forta de munca in educatie (cu exceptia judetului Arad) si agricultura, (in judetele Arad si Timis), intermedieri financiare, in Caras-Severin.

Regiunea Centru

  • Dupa 1990, populatia scolara s-a aflat pe o curba puternic descendenta. Cele mai mari scaderi ale populatiei in invatamantul primar si gimnazial s-au inregistrat in judetele Brasov, Sibiu, Harghita si Covasna. Cele mai mari scaderi ale populatiei in invatamantul liceal au fost in judetele : Mures si Sibiu. Judetele Alba, Mures si Harghita au inregistrat, in schimb, cresteri importante ale populatiei scolare din invatamantul postliceal si de maistri. Pe ansamblu, va continua tendinta de scadere a populatiei scolare, ceea ce se va reflecta pe piata muncii in domeniul ocuparii in educatie.
  • Ca tendinte majore se evidentiaza scaderea continua a populatiei active, populatiei ocupate si a numarului de salariati, cat si a ratei de activitate, concomitent cu cresterea raportului de dependenta economica.

Regiunea Sud-Vest

  • In perspectiva anului 2013 se intrevede o reducere semnificativa a populatiei de varsta scolara. In schimb, va creste (numeric si procentual) populatia in varsta (peste 65 de ani). Cele mai drastice reduceri sunt prognozate pentru efectivele din grupa de varsta 7-14 ani, care pana in 2013 vor scadea cu 25,88% la nivel regional (fata de 2003) si grupa de varsta 15-24 ani, care, pana in 2013, va scadea cu circa 18,51%.
  • Pe sectoare mari de activitate, populatia ocupata prezinta doua categorii de tendinte: de reducere a efectivelor in industrie, constructii si servicii si de crestere a efectivelor in agricultura.

Regiunea Sud-Muntenia

  • Se estimeaza ca dinamica cererii de forta de munca se va reduce in toate judetele in: industrie extractiva, industrie prelucratoare, constructii, hoteluri si restaurante, transport, depozitare, comunicatii, tranzactii imobiliare.
  • Se va reduce cererea de forta de munca in educatie (cu exceptia judetului Dambovita), agricultura (in Giurgiu, Ialomita, Teleorman), intermedieri financiare (in Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Teleorman) si energie electrica, termica, gaze si apa (in Dambovita, Giurgiu, Prahova).

Regiunea Bucuresti-Ilfov

  • Regiunea, desi se remarca prin numarul mare al varstnicilor, va continua sa ramana un pol puternic de atractie a populatiei active (tineri, in special), datorita dinamicii puternice de dezvoltare estimate si in viitor.
  • In ultimii ani a crescut semnificativ populatia ocupata, prin atragerea unor importante investitii straine. Distantarea regiunii Bucuresti-Ilfov de celelalte regiuni, din punctul de vedere al cresterii populatiei ocupate in servicii, se datoreaza cresterii rapide a sectorului afacerilor, ratei relativ inalte de cuprindere in invatamantul superior, factor care va sprijini si in viitorii ani cresterea serviciilor, precum si amploarea investitiilor in sectorul tehnologiei informatiilor si in sectorul financiar-bancar.

Regiunea Sud-Est

  • Se estimeaza ca dinamica cererii de forta de munca se va reduce in toate judetele in: industria extractiva, industria prelucratoare, constructii, transport, depozitare, comunicatii.
  • Se va reduce cererea de forta de munca in agricultura, vanatoare si silvicultura (cu exceptia judetului Buzau), hoteluri si restaurante (cu exceptia judetului Galati), tranzactii imobiliare (cu exceptia judetului Tulcea), educatie (cu exceptia judetului Constanta), intermedieri financiare (in Buzau, Galati, Tulcea, Vrancea).

Regiunea Nord-Est

  • Se estimeaza ca dinamica cererii de forta de munca se va reduce in toate judetele regiunii in: industria prelucratoare, constructii, hoteluri si restaurante, transport, depozitare, comunicatii, tranzactii imobiliare.
  • Se va reduce cererea de forta de munca in industria extractiva (cu exceptia judetului Vaslui), in educatie (cu exceptia judetelor Bacau si Vaslui), intermedieri financiare (in Botosani, Neamt, Suceava, Vaslui) si energie electrica, termica, gaze si apa (cu exceptia judetului Botosani).

Sfaturi pentru persoanele interesate sa acceseze fondurile structurale destinate dezvoltarii resurselor umane

In cadrul programului Phare 2004-2006 vor fi desfasurate seminarii si alte actiuni pentru promotorii de proiecte, in vederea sprijinirii acestora in ceea ce priveste elaborarea proiectelor, aspecte privind eligibilitatea, criteriile de selectie etc.

Cei interesati de accesarea Fondurile Structurale Europene (FSE) trebuie:

  • – sa fie informati;
  • – sa fie la curent cu reglementarile propuse la nivelul UE pentru perioada 2007-2013, privitoare la FSE;
  • sa cunoasca legislatia nationala privind achizitiile, contractarea, parteneriatele;
  • sa imbunatateasca managementul intern al institutiei, sa instruiasca personalul etc.
  • sa inceapa pregatirea proiectelor in conformitate cu reglementarile FSE in vigoare;
  • sa evalueze costurile si sa planifice din timp viitoarele contributii proprii in cadrul bugetelor necesare pentru implementarea proiectelor.

Fondul Social European (FSE)

Creat in anul 1960, FSE este principalul instrument al politicii sociale a Uniunii Europene. Prin intermediul sau se acorda sustinere financiara actiunilor de formare si reconversie profesionala, cat si celor vizand crearea de noi locuri de munca. Aproape 75% din interventiile acestui fond se fac pentru reducerea somajului in randul tinerilor, accentul fiind pus pe ameliorarea functionarii pietei fortei de munca, pe reinsertia sociala a somerilor, promovarea egalitatii de sanse si adaptarea muncitorilor la mutatiile industriale si evolutia sistemului de productie.

Alocarile financiare FSE pentru perioada 2007-2013, pentru Romania, se ridica la 3,230 miliarde de euro, din care 3,050 milioane de euro sunt alocate pentru POS DRU (Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane) si 180 milioane de euro pentru POS DCA (Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Capacitatii Administrative).

Sursa: Revista Capital

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *