Fondurile UE ne prind pe picior de amatori

Mult asteptatele miliarde de euro de la bugetul Uniunii Europene, disponibile de anul viitor, nu sunt o prada usoara. Ele sunt „pazite” de programe care, dupa toate datele existente acum, vor impune conditii destul de aspre pentru firmele care le vaneaza.

Proiectele finantate prin Fondurile Structurale vor fi complexe, iar sumele puse in joc pentru acestea, pe masura. stacheta criteriilor de selectie a beneficiarilor va fi situata la niveluri din ce in ce mai inalte. Potrivit expertilor, putem ajunge in situatia ridicola de a „avea mai multe proiecte de realizat decat contractanti”.

Firmele care nu au exercitiul redactarii si implementarii unor proiecte de anvergura se vor obisnui cu greu sa respecte conditiile rigide impuse de la Bruxelles. Fie ca sunt lucrari ample de infrastructura sau servicii de consultanta, companiile care au mai traversat astfel de experiente vor fi clar avantajate. Este vorba, evident, despre intreprinzatorii cu experienta internationala, in special multinationale europene. Asa s-a intamplat, practic, si in cadrul programelor de pana acum. Firmele romanesti care au castigat finantari sunt IMM-uri, aflate pe listele proiectelor finantate cu sume mici, de circa 100.000 de euro. Tot ce depaseste 500.000 de euro a ajuns, in general, in buzunarul marilor companii europene. Este vorba despre contracte de lucrari de constructii, asistenta tehnica si servicii de consultanta, atribuite prin licitatie.

In cadrul programului ISPA- Mediu, din 37 de proiecte de infrastructura insumand 400 de milioane de euro, 33 au fost atribuite spre executie unor companii din UE. La celelalte, au participat si intreprinzatori romani, dar numai in consortiu cu altii, straini. Firmele romanesti nu au nici capacitate tehnica, nici economica pentru a concura in asftel de proiecte. „Cat despre cele straine, au o serie de avantaje, printre care garantiile si creditele primite de la bancile din tarile de unde provin”, spune Liviu Daschievici, expert in constructii.

Licitatiile castigate in Romania inseamna locuri munca si investitii realizate pe plan local, mai ales ca un procent din aceste sume revine subcontractorilor, majoritatea firme romanesti. Cei care sunt familiari cu mecanismele din domeniu arata ca exista si efecte negative: „Marile companii subcontracteaza la preturi care uneori ajung la 50% din valoarea celor din contractele initiale”, explica Daschievici. Potrivit acestuia, crearea de locuri de munca este intr-devar un castig, dar avantajul ar fi mai mare daca acest lucru s-ar realiza prin companii romanesti. Din pacate, ele nu pot castiga licitatii.

Situatia este similara si in cazul contractelor de consultanta pentru proiecte europene. Firmele care le obtin considera ca partea romana este clar avantajata. „Suntem unul dintre grupurile internationale care a atras angajati si colaboratori romani, realizand un transfer de know how adevarat. Sunt persoane care lucreaza in cadrul Louis Berger de mai bine de zece ani, atat in proiecte in Romania, cat si in tarile din zona”, precizeaza Calina Nistor, director adjunct – Biroul Regional pentru Europa Centrala si de Est, al grupului de consultanta Louis Berger. Astfel de companii, castigatoare de licitatii, sunt foarte des intalnite pe listele autoritatilor romane si europene. Situatia devine lesne de inteles daca este analizata din perspectiva conditiilor de participare la licitatii. Cifrele de afaceri trebuie sa fie de cateva milioane de euro in ultimii ani si se cere o experienta bogata in proiecte similare. In plus, „este o problema legata de venituri. Firmele trebuie sa dispuna de forta financiara pentru prezentarea garantiilor ce acopera avansul necesar inceperii proiectului. Aceste garantii sunt aproape imposibil de furnizat de catre majoritatea companiilor autohtone”, spune Sorin Caian, asociat la BDO Conti Audit.

In cazul intreprinderilor mici si mijlocii, pentru proiecte mici de investitii sau servicii, exista de asemenea riscul aparitiei „concurentilor” din UE, care stiu sa realizeze proiecte pe sistemul fondurilor structurale. sansele celor mai putin experimentati sunt fie sa le atraga pe cele europene in consortii fie, pur si simplu, sa ajunga la nivelul lor.

Sursa: Ioana Morovan si Andreea Gheorghe Capital.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *