Flutur absoarbe SAPARD doar pe hirtie

In buna obisnuinta a Guvernului Nastase, responsabilii Ministerului Agriculturii si ai Agentiei SAPARD obisnuiesc sa se laude cu realizari care nu au acoperire in realitate. Pentru a face impresie la Bruxelles, oficialii romani sint in stare sa dezinformeze chiar si cind vine vorba despre banii europeni. Desi directorul general al Agentiei sustine ca lunar a contractat proiecte de 30-40 de milioane de euro, iar ministrul Gheorghe Flutur spune ca dupa cunostintele lui numai in ultima luna s-au alocat 51 de milioane de euro, diferenta dintre ce comunicau in urma cu citeva luni si actualele date ii contrazice. Ritmul de contractare a fost de numai 8,5 milioane de euro, in sase luni reusind sa fie alocata „fabuloasa” suma de 50 de milioane de euro. Situatia e cu atit mai grava cu cit in urmatoarele opt luni trebuie contractate peste 500 de milioane de euro.

Desi Gheorghe Flutur a declarat ca alocarea fondurilor SAPARD e prioritate zero pentru Ministerul Agriculturii in acest an, in realitate, situatia este cu totul alta. Din noiembrie 2005 si pina in acest moment au fost contractate proiecte in valoare de numai 50 de milioane, potrivit datelor Agentiei. Astfel, daca la data de 8 noiembrie 2005 erau alocate 700 de milioane de euro, in acest moment exista contracte pentru 750 de milioane de euro. Acestora li se adauga proiecte in valoare de 98 de milioane de euro pentru care au fost efectuate notificari. Ministrul Flutur a refuzat sa comenteze aceste date, spunind ca trebuie sa verifice mai in amanunt cifrele oferite de conducerea Agentiei. „Vreau sa verific inainte de a da vreo declaratie. Nu cred ca cifrele sint atit de mici”, a comentat sec ministrul.

Problema este ca pina la finalul acestui an vor trebui angajate toate fondurile oferite de UE, adica aproape 1,3 miliarde de euro, altfel UE nu ne va da banii. In ritmul actual insa este tot mai evident ca Romania va pierde o mare parte dintre fonduri. Totusi, in ciuda evidentelor, directorul general al Agentiei se arata increzator. „O analiza realista, nu optimista, ne arata ca avem toate sansele ca pina la finalul anului sa contractam intreaga suma. Daca vom aloca 50 de milioane de euro pe luna putem reusi”, a spus Samoila Szabo. Altfel spus, din acest moment trebuie ca lunar sa fie alocate fonduri cit in ultimele sase luni.

Din pacate, majoritatea fondurilor alocate au avut ca destinatie proiecte publice, adica pentru dezvoltarea infrastructurii rurale. Astfel, din cele 848 de milioane de euro (contractate si notificate pina acum), nu mai putin de 535 de milioane de euro au fost alocati pentru drumuri. „Pina anul trecut, cind s-au epuizat banii pentru drumuri, ponderea proiectelor publice ca numar si valoare reprezenta 90% din total”, a spus Szabo. Autoritatile isi pun in continuare speranta in proiectele publice. In acest sens, au cerut Comisiei Europene realocarea a inca aproape 200 de milioane de euro de la masurile private catre proiectele de refacere a infrastructurii afectate de inundatii. „Au acceptat greu realocarea pentru ca ei dau importanta proiectelor private. Ne-au reprosat ponderea mare a infrastructurii in acest program care era destinat de fapt dezvoltarii agriculturii”, a mai aratat Szabo. El a facut totusi un calcul „neoficial” sperind ca proiectele publice sa salveze niste bani. „Ma bazez pe autoritati sa cheltuiasca cele 168 de milioane de euro pentru refacerea drumurilor, ANIF sa foloseasca cele 30 de milioane de euro pentru diguri, ANSV sa aiba proiecte pentru 40 de milioane de euro destinate laboratoarelor, iar silvicultura sa atraga 40 de milioane de euro. In acest fel am avea acoperite 280 de milioane de euro”, a spus Szabo. Tot mai ramin 250 de milioane de euro care trebuie alocati, pentru ca altfel vor fi pierduti.

Pericolul pierderii fondurilor este cu atit mai mare cu cit a aparut o problema in plus pe linga cea a numarului foarte mic al contractelor de finantare: dinamica efectuarii platilor. „Exista un risc sa pierdem banii de la UE pentru ca platile sint efectuate intr-un ritm foarte lent. Intarzierile au aparut din cauza ritmului redus de contractare din anii 2003 si 2004”, a declarat Samoila Szabo. Pentru ca frecventa cu care sint semnate contractele este in continuare foarte lenta, problema efectuarii lente a platilor se va mentine si in anii urmatori. Incepind din 2003 si pina in acest moment, au fost realizate plati in valoare de doar 500 de milioane de euro.

Sursa: Cotidianul online

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *