Dificultati si oportunitati in Programul de vecinatate Romania – Ucraina

Cu un buget generos pentru acest an, de 7,6 milioane euro si cu o cota de finantare de pana la 90% din costurile eligibile, Programul de vecinatate Romania-Ucraine are ca data limita de depunere 1 August 2006.

Banii sunt destinati activitatilor de consultanta pentru IMM-uri, construirii infrastructurii de granita de mici dimensiuni ca si dezvoltarii cooperarii socio-culturale comune sau traditiilor.

Suma de bani disponibila si perioada suficienta pentru pregatirea proiectelor pot justifica o abordare entuziasta dar care are nevoie de cunoastere aprofundata a specificului acestui program pentru a putea ajunge la rezultate tangibile.

Programul distribuie suma alocata in trei prioritati: Promovarea dezvoltarii socio-economice locale; Dezvoltarea sistemelor integrate de infrastructura transfrontaliera; Actiuni “people to people”.

Prioritatile cuprind unele din cele mai populare teme de dezvoltare din Romania dintre care amintim: Masura 1.1. Extinderea si consolidarea sectorului turistic, Masura 2.1 Dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere de transport si de granita, Masura 2.2 Imbunatatirea activitatilor de management a mediului.

In cadrul prioritatii 1 (valoarea maxima pe care o poate atinge un proiect – 500.000 euro) vor putea fi desfasurate activitati de instruire si consultanta acordate IMM-urilor din cele doua tari, cu accent pe dezvoltarea de centre de afaceri, gestiunea informatizata a datelor care sa sustina dezvoltarea capacitatii institutionale.

Sunt agreate actiuni vizand specific cresterea calitatii serviciilor din domeniul turistic dar nu numai: alte domenii de dezvoltare transfrontaliera, precum procesarea produselor alimentare, arta si mestesuguri, agricultura, pescuit, prelucrarea lemnului au mari sanse sa fie finantate. In acest context vor fi sprijinite si initiativele de dezvoltare a resurselor umane implicate in aceste domenii.

Dezvoltarea resurselor umane reprezinta in acest context un instrument de baza, in vederea asigurarii imbunatatirii constante a abilitatilor profesionale specifice si generale, in contextul in care acestea sunt corelate cu strategia promovata de Program si, in special, cu Prioritatea 1.

Prioritatea 2 (valoarea maxima a proiectelor – 800.000 euro) este destinata totodata construirii/imbunatatirii infrastructurii de granita de mici dimensiuni, cu accent pe pregatirea personalului de granita si pe eficientizarea mangementului problemelor tranfrontaliere.

La acestea se adauga masura 2.2 cu actiuni in domeniul monitorizarii mediului – apa, aer, deseuri – investitii directe in infrastructura – statii de epurare, centre de sortare-colectare a deseurilor ce pot fi achizitionate, extinse sau imbunatatite. Sistemele de monitorizare trebuie sa fie comune ambelor tari.

Prioritatea 3 : Actiuni “people to people” are alocate masurile soft ale acestui program – dezvoltarea cooperari socio-culturale comune, traditii etc. Este o masura destinata sa incurajeze contactele intre oameni pe subiecte precum dezvoltare economica, reforma administrativa, mediu, domeniul social – cultural in cadrul proiectelor de mica amploare.

Cluburile, asociatiilor, institutiile de educatie vor putea dezvolta activitati de training si de colaborare. Suma alocata acestei masuri este, de altfel, destul de modesta – 760.000 euro.

Pot aplica in cadrul acestui program ong-uri, camere de comert, autoritati locale sau regionale, consilii locale, universitati, centre de afaceri si alte organizatii cu competenta in domeniile enunatate.

Foarte important de mentionat este faptul ca in cadrul acestui program se poate acorda sprijin pentru pregatirea proiectelor – studii de fezabilitate, colectare de date, studii de impact asupra mediului etc. destinate realizarii de proiecte de infrastructura.

Pe langa acestea programul poate finanta costul personalului pentru proiect, transportul, cazarea si diurna personalului proiectului, costurile de achizitie pentru echipamente si aprovizionare (noi si uzate), costul serviciilor asociate, costuri de consumabile (inclusiv cele necesare in etapa de achizitii secundare), costuri aferente “procesului de achizitii secundare”.

De asemenea, costurile legate de diseminarea informatiilor, evaluarea specifica actiunii, audit, traducere, tiparire, asigurare, etc.), inclusiv costurile serviciilor financiare (in special costurile transferurilor si garantiilor financiare).

Costul studiilor elaborate in cadrul implementarii proiectului, precum studiile de fezabilitate, geotehnice, topografice, hidrologice, de piata, alte studii de amplasament, planurile de afaceri, pregatirea documentatiei pentru achizitia de lucrari, cu exceptia elementelor de elaborare detaliata a proiectului.

Costuri de investitii aferente pregatirii terenului si activitatilor de construire, incluzand organizarea de santier, costuri de protejare a mediului, retele tehnico-edilitare publice, lucrari de baza, aparatura si utilaje, etc.

Costuri cu birourile/spatiile de lucru locale (in cazul in care acestea sunt inchiriate special pentru desfasurarea proiectului). Costurile de supervizare (vizite on-site) in timpul implementarii contractelor de lucrari.

Cu toate ca remarcam o flexibilitate crescuta pentru actiunile propuse, largirea gamei de potentiale aplicanti si o deschidere maxima pentru categoriile de cheltuieli eligibile, ne vedem nevoiti sa atragem atentia celor care doresc sa dezvolte proiecte de success in cadrul acestui program asupra documentatiei care ramane in mare parte stufoasa si tributara unei structuri birocratice care se poate resimti si in grila de punctaj.

Astfel, daca proiectul se raporteaza direct la obiectivele, prioritatile si masurile enuntate in ghidul solicitantului, daca se inscrie in liniile trasate de Planul National de Dezvoltare si, de preferat, este complementar directiilor din Planul Operational Regional si ale Planurilor Operationale Sectoriale specifice (variante draft la acest moment) are cele mai mari sanse sa colecteze un punctaj generos la sectiunile Relevanta si Metodologie si sustenabilitate.

Accent major este pus in grila de punctaj si pe capacitatea operationala si expertiza – 10 puncte, la care se adauga capacitatea financiara.

Nu in ultimul rand trebuie spus ca in cadrul acestei licitatii de proiecte, pentru achizitii de bunuri mai mari de 50.000 de euro trebuie intocmit un studiu de fezabilitate de tip 913/2005, cu o componenta de analiza economico – financiara majora ce poate ridica dificultati considerabile pentru o abordare insuficienta documentata.

Sursa: Redactia Finantare.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *