Principalele riscuri pentru parteneriatul de tara dintre Romania si Banca Mondiala se refera la modul in care vor fi continuate reformele din administratia publica, justitie si lupta impotriva coruptiei, a declarat Owaise Saadat, country manager al biroului din Romania.
„Speram ca dupa ce Romania va adera la Uniunea Europeana, reformele structurale vor continua. Exista parti importante care trebuie finalizate. In ultimii doi ani, reformele au fost foarte bune, dar cea mai mare dezamagire va fi daca acestea se vor opri la 1 ianuarie 2007”, a afirmat Saadat.
Oficialul a aratat ca atat administratia publica, cat si justitia sunt domenii care pot deveni riscuri in aplicarea parteneriatului de tara, in cazul in care nu va exista angajament politic.
„In prezent, acest tip de angajament exista, impulsionat de Uniunea Europeana. Am vazut schimbari importante in justitie, in administratia publica si in lupta impotriva coruptiei. Romania trebuie sa continue aceste reforme, fie ca vrea sau nu fondurile de la Banca Mondiala, fie ca are sau nu nevoie de acesti bani”, a spus Saadat.
Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), membra a grupului Bancii Mondiale ar putea acorda Romaniei, in intervalul 2006-2009, imprumuturi in valoare de la 1,147 miliarde de dolari la 1,89 miliarde de dolari.
Strategia partaneriatului de tara include doua scenarii in cazul imprumuturilor BIRD pentru Romania, cu valorile mentionate, in functie de ritmul de implementare a proiectelor.
„Daca situatia macroeconomica se deterioreaza, vom apela la scenariul low-case (in urma caruia Romania va primi 1,147 miliarde dolari). Banca Mondiala se va concentra in principal pe sectoarele sociale, intrucat domenii precum educatia, sanatatea, sistemul de pensii, protectia sociala, asistenta pentru grupurile dezavantajate vor fi sprijinite in continuare”, a precizat Saadat.
In viziunea Fondului Monetar International (FMI), situatia macroeconomica din Romania prezinta o serie de provocari, impartasite, in mare parte de catre Banca Mondiala, a afirmat Saadat, provocari care trebuie rezolvate pentru a evita o situatie dificila in viitor.
La sfarsitul lunii octombrie a anului trecut, negocierile pentru continuarea acordului cu FMI, semnat in iulie 2004, au esuat, dupa ce autoritatile de la Bucuresti au respins solicitarile institutiei financiare, care considera aranjamentul „deraiat”.
Principalele aspecte subliniate de FMI ca fiind problematice au fost elaborarea nerealista a proiectului de buget pentru 2006 si a tintei de deficit bugetar, dezechilibrele macroeconomice (inflatie, deficit de cont curent), precum si derapajele in politica salariala si lipsa unor reforme structurale.
In cadrul parteneriatului de tara, pentru anul fiscal 2006 sunt prevazute, in ambele scenarii, imprumuturi de 447 milioane de dolari.
Printre cele mai importante proiecte pentru anii 2007 si 2008 se regasesc programele de ajustare structurala PAL 2 si PAL 3, fiecare in valoare de 150 de milioane de dolari. Acestea vizeaza, printre altele, finalizarea privatizarii intreprinderilor de stat din domeniul productiei, cresterea ponderii sectorului privat in ceea ce priveste activele bancare la 100%, liberalizarea pietelor de electricitate si gaze naturale si imbunatatirea mediului de afaceri.
Printre principalele obiective ale programelor PAL se numara reducerea subventiilor pentru intreprinderi la 1,5% din PIB pana in 2009, de la 2,2% in 2002, precum si a subventiilor cvasi-fiscale pentru energie la mai putin de 1% din PIB in 2009, comparativ cu 1,7% in 2004.
In domeniul energetic, BIRD are in vedere finantari pentru privatizarea complexului Turceni, credite pentru constructia hidrocentralei Tarnita, precum si pentru Transelectrica si Transgaz.
Mai sunt propuse trei programe de dezvoltare umana, de cate 100 de milioane de dolari, pentru sistemul de pensii si cel de sanatate.
Pentru 2007 este prevazut si un imprumut de 35 de milioane de dolari pentru combaterea gripei aviare.
