Romania saraca risca sa devina sponsorul Uniunii bogate

Problema ajutoarelor de stat a luat o intorsatura neasteptata. Daca pana mai ieri se dadeau ajutoare pe banda rulanta, acum nu se mai dau deloc.

Romania de dupa 1989 este tara in care s-au facut putine reforme, dar foarte multe smecherii. Erai nerentabil si acumulai datorii, nu trebuia sa-ti faci griji. Te duceai cu „darul” la protectorii politici si obtineai un ajutor de stat pentru restructurare. Reforma nu se facea, in schimb, gradul de ineficienta crestea. Astfel incat bateai din nou la aceeasi poarta pentru a obtine, tot pe baze clientelare, o alta finantare, de data asta chiar mai substantiala.

Modul in care s-au dat ajutoarele de stat, timp de 15 ani, a perpetuat ineficienta in economia romaneasca si a blocat orice posibilitate de a folosi banul public pentru ameliorarea conditiilor de viata ale populatiei. In Romania postdecembrista, statul n-a protejat oamenii, ci intreprinderi falimentare, care au facut mult rau propriilor salariati.

Conditiile de acordare a ajutorului de stat s-au schimbat radical dupa incheierea negocierii cu Uniunea Europeana a capitolului Concurenta. Din acel moment, Romania a trebuit sa se ghideze dupa regulile europene in domeniul respectiv.

Incalcarea lor presupune recuperarea de catre stat a ajutorului, cu dobanzile si penalitatile aferente, care pot duce la falimentul companiei in cauza. Asprimea pedepselor este data de faptul ca, spre deosebire de ceea ce se intampla in Romania, in Uniunea Europeana guvernantii dau periodic socoteala de felul cum gestioneaza banul public.

De aceea, deosebirea dintre vechiul sistem si cel nou – care functioneaza si in Romania dupa septembrie 2004, cand ne-am aliniat 100% la criteriile europene – este foarte mare. Ajutorul nu mai este orientat preponderent spre anumite companii, ci spre sectoare intregi de activitate: dezvoltare regionala, mediu, infrastructura, cercetare-dezvoltare, inovare etc. Se da astfel posibilitatea tuturor operatorilor economici dintr-un domeniu de activitate sa beneficieze, in conditii nediscriminatorii si de deplina transparenta, de ajutor de stat, care se acorda o singura data. Deoarece principalul sau scop este cresterea eficientei, si nu perpetuarea ineficientei, ca in cazul Romaniei.

Tehnocratii de la Bruxelles nici nu mai stiu, probabil, ce sa creada despre noi. Germanii, francezii – care au cele mai puternice economii din Europa – dau ajutoare consistente din fondurile comunitare. Romanii, care au una dintre cele mai subrede economii de pe continent, par insa total dezinteresati de valorificarea noilor criterii si mecanisme de acordare a ajutoarelor de stat. Furnizorilor de ajutoare din Romania le este mai usor sa spuna ca nu mai dau ajutoare decat sa invete noile reguli ale jocului.

S-a incercat sa se faca in fiecare minister un compartiment pentru ajutoare de stat. Rezultatele sunt insa mai mult decat modeste. Toata formarea de personal s-a facut numai la nivelul Consiliului Concurentei. Dar nici expertiza Consiliului nu este folosita.

Daca ministerele furnizoare de ajutoare de stat nu vor trimite Comisiei Europene, pana la 1 ianuarie 2007, documentatia care sa demonstreze ca ajutoarele pe care vor sa le dea se justifica economic, nu vor primi nici macar un eurocent timp de 3-6 luni. Aceasta ar slabi si mai mult capacitatea Romaniei de absorbtie a fondurilor europene, care este si asa foarte redusa. Or, daca nu vom putea absorbi macar jumatate din banii promisi de Bruxelles, vom da mai mult decat vom primi de la Uniunea Europeana.

Lipsa oamenilor specializati in acordarea de ajutoare dupa criterii europene risca, deci, sa transforme Romania saraca intr-un veritabil sponsor al Uniunii bogate.

Sursa: Redactie Finantare.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *