Migratia romanilor in strainatate si permisiunea ca strainii sa cumpere terenuri in Romania pot avea consecinte asupra destinatiei fondurilor europene pentru agricultura romaneasca. Ele pot ajunge la fermierii italieni, germani sau olandezi, care au cumparat terenuri in tara noastra si care vor umple in urmatorii ani statisticile cu fermieri „romani”.
In privinta situatiei taranului roman, ministrul Agriculturii, Gheorghe Flutur ne linisteste, spunan-du-ne ca taranii nostri sunt demult in Europa, unde au invatat sa prepare tzatziki si quattro fromaggi, sau se ocupa de trufandale in Andaluzia.
In procesul de aderare la Uniunea Europeana, agricultura romaneasca mai are inca probleme cu identificarea terenurilor si monitorizarea culturilor. Acest lucru nu poate fi realizat intr-un mod riguros, deoarece nu a fost inca finalizata problema proprietatii.
Sectorul agricol mai intampina inca dificultati, atat de natura organizatorica, cat si structurala, iar in pragul ultimului raport de tara s-au incercat recuperarea acestor intarzieri. Una dintre acestea este cea referitoare la agentiile de plati, insa Comisia Europeana va accepta promisiunea ministrului Agriculturii. Aceasta situatie este mai sensibila, deoarece Comisia a mai avut experiente nefericite cu gradul de pregatire a agentiilor de plati din statele care au aderat in 2004, dar chiar si cu cele care au intrat in Uniune mai demult.
In ceea ce priveste sumele alocate Romaniei pentru agricultura, oficiali ai Uniunii au declarat ca acestea vor fi cunoscute dupa raportul de tara.
Cea mai severa masura la care se poate astepta agricultura este reducerea cu 20% a fondurilor directe alocate tarii noastre in urmatorii ani, de la 12 miliarde de euro, la 9,6 miliarde de euro.
