Fostul sef al Agentiei SAPARD, Samoila Szabo, a acceptat sa explice, in exclusivitate pentru Jurnalul National, mecanismul acordarii preferentiale a fondurilor SAPARD.
Efectele pot fi devastatoare pentru Romania, in conditiile in care Comisia Europeana va demara o serie de verificari, iar, pe de alta parte, fondurile acordate in baza unor proiecte in loc sa-si aduca aportul la dezvoltarea infrastructurii economice sunt pierdute in conturile unor grupuri de interese.
In urma prezentarii cazului de la Ceahlau – Neamt, cand am aratat cum s-a irosit un milion de euro in cadrul unui proiect SAPARD, am primit numeroase semnale din tara despre astfel de afaceri cu bani europeni. Am inteles ca deja este vorba despre o metoda de accesare, in interese de grup, a fondurilor europene, metoda aplicata la nivel national.
Discutiile cu reprezentantii SAPARD ne-au demonstrat ca situatia este acceptata, dat fiind faptul ca multe proiecte se acorda preferential. Mecanismul este mai bine explicat, chiar din interior, de fostul sef al agentiei, Samoila Szabo, cel care a fost demis, pentru „ineficienta”, de controversatul ministru al Agriculturii, Gheorghe Flutur.
Un rol important in afacerile cu fonduri europene il au pionii, adica cei care sunt folositi pentru atragerea de fonduri in baza unor proiecte si care pot fi foarte usor sacrificati in cazul in care „combinatia” se soldeaza cu scandal sau cu arestari.
Samoila Szabo sustine ca „marile licitatii s-au facut in 2002, in 2004 si se fac si acum. Sunt foarte multe feluri de a directiona licitatia. De la intocmirea Caietului de Sarcini si pana la componenta comisiei etc. Erau in 2004 firme mari care aveau oarecare spate politic. Sau care mergeau pe la primari sa le dea lor lucrarea.
Primarul facea licitatia, incerca sa dirijeze licitatia. Chestiunile astea se intampla dintotdeauna. Se intampla si in ziua de azi. In Occident, comisioanele de acordare a lucrarii merg pana la 5% -10% din valoarea proiectului cu tot cu protocol, dar asta nu influenteaza calitatea lucrarii. La noi se intampla pe dos: noi dam la toti si, daca mai ramane ceva si pentru lucrare, o facem… Sunt multe lucrari care au fost luate la preturi mai mici decat cel evaluat initial, tocmai pentru a lua lucrarea cu orice pret si «dup’ aia o sa vedem ce-o sa iasa»”, explica fostul sef al Agentiei SAPARD.
L-am intrebat pe fostul sef al Agentiei SAPARD daca se poate spune ca fondurile SAPARD sunt accesate de anumite firme, mereu aceleasi, care urmaresc anumite interese politice. „Aici sunt doua chestiuni care trebuie diferentiate. Una este categoria de beneficiari care fac un proiect pentru o ferma sau pe profilul care s-ar integra in categoria proiectelor ce primesc finantare de la SAPARD. Fondurile care au fost acordate au fost scoase la licitatie de consiliile locale si intr-adevar s-au format niste grupuri de interese. Probabil. Cred ca la asta va referiti. Sunt firme care au luat cinci, zece proiecte”, ne-a declarat Samoila Szabo.
„Acum, in general, acestea sunt si firme mari. Aici, subiectul e foarte sensibil. Posibilitatea ca acea firma sa fi atins anumite interese politice este foarte sensibila. Firmele mari au capacitatea de a face mai multe lucrari. Dar au fost cazuri in care anumite firme au dat lucrarea sub antrepriza si pana la urma nivelul de calitate cerut nu a fost atins. Acum, aceste relatii dintre firmele contractante si patura politica sunt foarte greu de descoperit, ca nimeni nu e prost sa dea in vileag asta. Nici un primar si nici un constructor n-o sa recunoasca chestia asta. Nimeni n-o sa spuna am luat o spaga de 10.000 de euro ca sa-i dau lucrarea firmei X.”
Retragerea fondurilor SAPARD pentru proiecte care au absorbit sume de bani considerabile fara a fi finalizate la calitatea optima este practic imposibila. Cum de altfel explicau si actualii sefi de la Serviciul Control Tehnic de la SAPARD, retragerea fondurilor este pur teoretica.
O eventuala recuperare a fondurilor nu poate fi facuta decat de la beneficiar, respectiv consiliile locale. Numai ca fondurile europene accesate de acestea le depasesc cu mult bugetul.
„SAPARD-ul nu poate sa retraga fondurile niciodata, pentru nici o lucrare. Este o Ordonanta 79/2005 sau 2004, cred, nu mai tin minte exact, care se refera la recuperarea fondurilor comunitare directionate gresit. Procedura este foarte complicata. Banii sunt deja platiti”, explica Samoila Szabo.
„Ca si agentie fac un proces-verbal de control. Vad ca am o problema. Il trimit beneficiarului. Beneficiarul face o contestatie. Agentia face din nou verificari. Dupa verificari si daca beneficiarul nu ma ataca in instanta intre timp, atunci trimit constatarile la ANAF. ANAF le trimite la administratiile din teritoriu, care incep procedurile de recuperare a fondurilor. Dar, spuneti-mi, Consiliul Local are un buget de 5-6 miliarde pe an, cum pot sa recupereze de la el 35 de miliarde?”
Am intrebat daca organismele Uniunii Europene pot face verificari si daca pot proceda la retragerea fondurilor acordate. „Sigur se pot face astfel de verificari si ne pot cere recuperarea fondurilor, dar aceasta recuperare se face dupa legile noastre. Fondurile retrase reprezinta doar o parte din suma care ne este alocata. Vin, constata ca sunt nereguli care reprezinta suma X. Nu verifica lucrare cu lucrare. Suma X se deduce din alocatia totala. E treaba agentiei sa mearga la beneficiar sa recupereze banii pentru a reintregi suma. Daca nu, se prevede in bugetul national. Retragerea fondurilor este cea mai usoara sentinta.”
Am discutat cu Samoila Szabo cazul concret de la Ceahlau. Acolo, pentru a fi accesate fondurile SAPARD, a fost schimbata categoria de folosinta a drumului. Respectiv drumul forestier a fost transformat scriptic in drum comunal. Asta a insemnat si schimbarea solutiei tehnice pentru construirea drumului. Sunt materiale de constructie diferite care se folosesc pentru un drum forestier si altele pentru un drum comunal. Schimbarea solutiei tehnice a insemnat bani mai putini, dar de la SAPARD a fost luata aceeasi suma. L-am rugat pe Samoila Szabo sa ne explice acest fenomen si mai ales sa ne spuna daca aceasta era o procedura uzuala de accesare a fondurilor SAPARD.
„Drumul de la Ceahlau, despre care ati scris, l-am mostenit in 2005 ca pe un drum cu probleme. Era inca in perioada de garantie cand au fost semnalate niste probleme. Avea probleme cu santurile, cu refacerea tratamentului etc. Am fost si l-am vazut personal. Mi se spunea tot timpul ca aceste probleme vor fi remediate pana la sfarsitul termenului de garantie. In cazul in care nu se refacea, declansam procedura de recuperare a fondurilor. Plus cererea de refacere a calamitatilor cadea automat. Nu mai stiu ce s-a intamplat acolo. Acum, sa stiti ca in calitate de beneficiar Consiliul Local trebuie sa-si asume responsabilitatea acestui drum. Mai este o problema. Inca din faza de proiect pentru acest drum nu s-a luat in considerare faptul ca pe el circula masini cu busteni. Primarul si-a luat angajamentul ca va limita circulatia masinilor de mare tonaj, dar se pare ca nu a reusit. Limitarea circulatiei masinilor de mare tonaj era garantia ca acest drum o sa tina. Ceea ce nu s-a intamplat. Oricum, nici nu se putea intampla. E singurul drum catre un bazin de exploatare. Masinile de mare tonaj nu au pe unde sa treaca. Nu au un drum alternativ. Plus ca s-a luat in considerare o solutie tehnica de imbracare a drumului, care este viabila, dar nepotrivita pentru un astfel de drum”, a spus Szabo.
El a mai precizat ca situatia de la Ceahlau s-ar putea inscrie intr-o uzanta generala. „E o situatie generala in care drumul se face, arata bine la o oarecare receptie, dar orice drum are nevoie de intretinere. Ceea ce nu se face. Nici macar santurile nu sunt curatate intr-un an. Intra apa, se surpa, ce sa va spun…”
Pe timpul mandatului PSD, proiectele finantate cu fonduri SAPARD trebuia contabilizate si raportate ca fiind finalizate de ochii soacrei – Uniunea Europeana. In realitate, pentru a fi finalizate, drumurile construite cu fonduri europene erau facute in doru’ lelii, cu materiale ieftine, care diminuau cu mult calitatea, dar si costurile. Fondurile accesate insa ramaneau aceleasi.
Pentru a rotunji suma luata de la SAPARD, se mai faceau doua-trei reparatii de santuri. „In 2004 a fost o chestiune politica. Chiar in toamna acestui an se batea firul sa se finalizeze cat mai multe proiecte SAPARD. In perioada aceea au fost acceptate foarte multe schimbari de solutii tehnice. Din imbracaminte asfaltica (doua straturi de asfalt – cam 10 centimeri amandoua) intr-o solutie de imbracaminte usoara, care se numeste macadam penetrat. Care este viabila in anumite conditii, dar nu este durabila. Aceste drumuri cu macadam necesita o intretinere foarte atenta in perioada imediat urmatoare darii in folosinta. Ceea ce nu s-a facut. Ulterior acestei perioade, solutia de macadam penetrat a fost interzisa.”
L-am intrebat pe Szabo daca schimbarea solutiei tehnice nu presupunea si costuri mai mici decat fondurile contractate initial de la SAPARD. „Ba da. Dar s-au mai facut alte lucrari suplimentare, doua santuri in plus pentru redistribuirea banilor. Dar, in final, scopul fiind ca lucrarea sa se finalizeze cat mai repede. Atunci a fost o chestiune de campanie electorala.” Cele mai multe raportari de acest gen s-au facut in Moldova, pentru ca fondurile SAPARD mergeau cu precadere in aceasta zona.
Vesnic in reparatii, drumul de la Ceahlau a ramas un drum forestier, chiar daca a fost construit din temelie ca drum comunal.
Situatia de la Ceahlau nu este una singulara. Fostul sef al Agentiei SAPARD a declarat, intr-o discutie postmandat, cum proiectele de gen care au primit ca finantare fonduri europene erau contabilizate la partid ca fiind de cea mai buna calitate, desi situatia din teren era cu totul alta.
Cum la Ceahlau s-a schimbat categoria de folosinta a drumului din drum forestier in drum comunal, pentru ca beneficiarul sa poata accesa fondurile SAPARD, desi in realitate drumul a fost construit ca unul de categorie comunala si folosit ulterior ca drum forestier. Totul pentru a bifa inca un milion de euro de la Uniunea Europeana.
Aflam azi ca in majoritatea proiectelor finantate de SAPARD in perioada mandatului PSD era schimbata solutia tehnica de construire a drumurilor dupa contractarea finantarii, desi aceasta schimbare presupunea costuri reduse si un drum de o calitate mai slaba.
Diferenta de bani urma sa reprezinte scriptic sau nu „reparari de santuri”. Diluarea fondurilor europene in scopul unor grupuri de interese nu a fost verificata de nimeni pana acum. Cu toate ca se primeste pe tava de la Uniunea Europeana sume considerabile pentru infrastructura, drumurile din Romania sunt intr-o continua reparatie.