Curtea de Conturi a descoperit ca programul de calculator care urma sa tina evidenta nici macar nu functiona.
Curtea de Conturi a facut public rezultatul unui control prin care a fost verificat modul in care au fost folositi banii publici pentru reducerea somajului. E vorba de aproape 3000 de miliarde de lei vechi, bani care au fost alocati din 2001 pana in 2004 drept credite cu dobanda redusa firmelor care angajau someri.
Raportul Curtii de Conturi dovedeste ca programul nu a fost derulat in totalitate cu respectarea legilor, iar rezultatul actiunii este departe de scopul propus.
Banii, al caror drum a fost urmarit de inspectorii Curtii de Conturi, au fost dati de la bugetul de stat pentru a-i convinge pe patroni sa angajeze cat mai multi someri.
Alte sume au fost date somerilor pentru a-si infiinta propriile firme, scopul final fiind reducerea numarului celor aflati in cautarea unui loc de munca.
Cele aproape trei mii de miliarde de lei vechi alocati acestui program reprezentau credite cu dobanda preferentiala, pe care le puteau primi firmele care creau noi locuri de munca, iar acestea erau ocupate de someri.
Conditiile erau deosebit de avantajoase pentru patroni, fiind vorba de credite cu dobanda la jumatate fata de cea de pe piata bancara, ba chiar un sfert pentru firmele din judetele unde rata somajului depasea media nationala.
Banii pentru aceste imprumuturi erau bani publici, din bugetul asigurarilor de somaj, gestionati de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca.
Sumele pe care le puteau primi patronii nu erau deloc mici. In 2001, pentru fiecare nou loc de munca se primeau 50 de milioane de lei vechi iar in 2002 au fost alocate sume in valoare de 75 de milioane, iar 100 de milioane au fost alocate in anii urmatori.
In raportul de audit scrie ca programul de creditare nu a avut efecte prea mari printre someri, adica acestia nu s-au grabit in numar mare sa ceara credite pentru infiintarea de firme proprii.
De asemenea, Curtea de Conturi a remarcat ca in fiecare an din program numarul de locuri noi de munca a fost tot mai scazut, in timp ce valoarea creditelor acordate a fost tot mai mare.
In plus, la agentiile din tara nu a fost gasita o evidenta a dosarelor depuse de patronii care doreau astfel de credite cu dobanda subventionata.
Curtea de Conturi a descoperit ca programul de calculator care urma sa tina aceasta evidenta nici macar nu functiona. Cat priveste numarul somerilor care au fost angajati, acesta poate fi doar aproximat si in nici un caz nu poate fi vorba de date exacte pentru ca documentele in chestiune au fost inregistrate pe sarite si nu in totalitate, alaturi de informatiile necesare.
Inspectorii Curtii de Conturi mai sustin ca si contractele semnate de patroni la angajarea de someri ar fi in neregula pentru ca in aceste documente nu se regasesc si eventuale sanctiuni la care ar fi supusi patronii care nu respecta conditiile de acordare a creditului subventionat.
Iar uneori patronii au recurs la masuri discutabile, mai scrie in raportul de audit. Adica au dat afara angajati cu vechime pentru a face loc somerilor, care veneau insotiti de imprumuturi avantajoase.
Sau era vorba de un transfer de personal intre diferite firme ale aceluiasi angajator, scopul fiind acelasi – crearea de locuri de munca pentru someri, locuri de munca pentru care se putea obtine credite cu dobanda subventionata.