Nici un ban de la UE pentru Iasi in 2007

O analiza a „Ziarului de Iasi” demonstreaza ca, din cauza birocratiei de la nivel central si local, primul an in UE va trece fara ca iesenii sa vada macar un eurocent din fondurile structurale.

Guvernul nu a elaborat inca documentatia necesara depunerii de proiecte. La randul lor, autoritatile locale nu stiu nici pana la aceasta ora ce trebuie sa faca efectiv pentru a primi bani europeni. „Anul acesta este unul ratat”, recunoaste si seful CJ. Ca urmare, primele proiecte ar putea fi finantate cel mai devreme din 2008. Pana atunci, insa, ne vom plati cotizatia, deloc mica, de membru UE. Chiar ieri, Ministerul Finantelor a platit UE contributia aferenta lunii februarie: 220 milioane euro.

Din cauza birocratiei si nepasarii autoritatilor, iesenii mai au de asteptat pana sa vada beneficiile intrarii in Uniunea Europeana. Din banii care i-ar reveni Iasului proportional cu populatia din ce pune UE la dispozitia tarii pana in 2013, in acest an nu va ajunge la Iasi absolut nimic.

Ploaia de fonduri europene asteptata de autoritatile locale pentru acest an s-a amanat cel putin pana la inceputul lui 2008. Seceta de fonduri europene va fi accentuata de faptul ca Romania va trebui sa-si achite constiincios obligatiile financiare de stat membru. Singurul beneficiu direct pentru ieseni al primului an de UE va fi acela ca vor putea merge in Europa doar cu buletinul. Practic, timp de un an, ne vom plati biletele la cinematograf, dar filmul va rula cu intarziere, iar floricelele de porumb si sucul din partea casei le vom primi, poate, abia la urmatorul spectacol.

„Mai devreme de luna septembrie nu se va putea depune nici un proiect, iar banii vor veni din 2008. Anul acesta este unul ratat. O sa platim si nu o sa cheltuim nimic”, a spus presedintele Consiliului Judetean, Lucian Flasier. Pentru primarii din comune, situatia se anunta inca mai dificila. Pana sa vada primele bancnote europene, consiliile locale vor trebui sa scoata bani la tot pasul. Mai mult, nici regulile jocului nu sunt cunoscute, haosul pentru primarii din judet fiind total. „Ce vor face toate comunele, aia vom face si noi”, a spus resemnat primarul comunei Dagita, Mirel Damaschin.

In birourile Consiliului Judetean, teancuri de proiecte asteapta startul pentru a incepe cursa „primul venit, primul servit”. Numai proiectele de interes judetean sau regional, contabilizate de sefii administratiei judetene, se ridica la o valoare aproape fantastica: doua miliarde euro. In aceasta suma ar urma sa intre refacerea drumurilor judetene majore, realizarea unui SMURD regional, operational pe intreaga Moldova, reabilitarea unor situri arheologice sau reconstruirea aproape din temelii a Aeroportului.

Cifra avansata de sefii CJ se refera la o lista de 33 de proiecte importante, intre acestea nefiind insa incluse si cele aproape 200 de proiecte asteptate de la nivelul comunelor din judet. „Cele 33 de proiecte majore sunt evaluate la peste doua miliarde de euro. Din acesti bani, partea de cofinantare a CJ este de peste 6 milioane euro, iar TVA este de 47 de milioane euro. Astfel, valoarea totala cu care trebuie sa contribuie CJ este de 54 de milioane euro pentru cele 33 de proiecte”, a precizat Stefan Chirila, consilier in cadrul Directiei de Integrare si Europeana si Dezvoltare (DIED) din cadrul CJ.

Pe langa aceste necesitati de la nivelul judetului, alte proiecte ale fiecarei comunitati locale asteapta sa fie depuse. „Fiecare comuna a primit in 2006 bani pentru a redacta cel putin doua studii de fezabilitate pentru proiecte care vor fi demarate cu fonduri europene. In general, sunt proiecte pentru lucrari de canalizare si alimentare cu apa sau modernizarea drumurilor comunale”, a spus Flaiser.

In fata teancurilor de solicitari ale administratiei, se ridica probleme care fac ca fondurile europene sa devina mult mai greu accesibile decat se preconizase inainte de aderare. Concret, desi trebuiau redactate inca de anul trecut, la nivel national, doar o parte din Programele Operationale au fost aprobate de Guvern si transmise oficialilor UE.

Concret, programele operationale contin directiile de dezvoltare negociate de Guvern cu UE si stabilesc criteriile esentiale pe care trebuie sa le indeplineasca viitoarele proiecte de investitii. Toata aceasta documentatie ar fi trebuit votata de Guvern si trimisa la Bruxelles spre aprobare cel tarziu la inceputul lunii ianuarie. La randul sau, Comisia Europeana ar fi urmat sa analizeze si sa aprobe programele operationale in decurs de patru luni de la primirea documentatiei de la Guvernul roman. Teoretic, in conditiile in care nu ar fi existat intarzieri, primele proiecte ar fi putut fi depuse la inceputul lunii iulie. Cu mai bine de o luna intarziere pana acum, termenul la care ar putea fi inaintate primele proiecte va fi decalat cel putin pana in august.

O alta problema este insa faptul ca pana acum nimeni nu stie exact cum va trebui sa arate un proiect pentru a primi bani din partea Bruxelles-ului. La aceasta ora, la nivel national, nu a fost redactat inca Ghidul Solicitantului, act esential, care precizeaza concret pasii legali pe care trebuie sa-i urmeze fiecare beneficiar pentru a depune un proiect eligibil.

„Primarii au fost sfatuiti sa pregateasca studiile de fezabilitate, iar cand va aparea Ghidul Solicitantului si programele vor fi aprobate la Bruxelles, doar sa le ramana sa completeze cererea de finantare si sa depuna proiectele”, a precizat Claudia Stoica, directorul DIED. De la depunerea cererii de finantare si pana la semnarea contractului, ar mai putea trece pana la 60 de zile. Cu alte cuvinte, daca Ghidul Solicitantului ar fi adoptat in timp util, primele proiecte vor fi sigure de obtinerea finantarii cel mai devreme in octombrie-noiembrie.

Conducerea CJ s-a aratat insa sceptica cu privire la momentul in care vor putea fi depuse primele proiecte. „Eu asa vedeam initial, ca dupa 1 ianuarie voi avea pe masa conditiile care trebuie indeplinite ca sa depun proiectele, iar pe 3 ianuarie voi depune primul proiect”, a spus Flaiser.

Pe langa problema lipsei documentatiei la nivel national, care intarzie cu mult accesarea banilor europeni, administratia locala se mai confrunta si cu lipsa banilor necesari pentru acoperirea contributiei proprii. Teoretic, contributia autoritatilor locale la proiectele finantate din fondurile structurale ale UE ar trebui sa se ridice la doar 2% din valoarea proiectului.

Practic insa, autoritatile vor trebui sa puna deoparte macar jumatate din valoarea proiectului daca vor macar sa viseze la banii europeni. „Cand se semneaza contractul, beneficiarul trebuie sa asigure fondurile pentru demararea proiectului, ca la programul SAPARD, unde prima transa era de 30%, si fila de buget prin care se precizeaza cofinantarea de 2% si contravaloarea TVA de 19%”, a precizat Chirila. In total, la prima strigare, in bugete vor trebui prinse 51 de procente din valoarea proiectului finantat de UE.

Reprezentantii CJ au apreciat ca primele plati din partea UE pe proiecte vor veni abia la inceputul lui 2008, si doar catre cei care pot suporta costurile care le revin. Astfel, pentru un proiect depus, administratia locala trebuie sa scoata din bugetul propriu banii pentru demararea investitiei, TVA, cofinantare, ca si cheltuielile neeligibile ca taxe, impozite, sau cheltuieli juridice. „Nu cred ca bugetul local poate suporta asemenea cheltuieli. Daca nu vom primi ajutor de la CJ sau de la Ministerul Finantelor, nu exista nici o posibilitate sa demaram proiectele pe care le mai avem”, a spus Gheorghe Furtuna, primarul din Deleni, una dintre cele mai mari comune din judet.

Reprezentantul Guvernului in teritoriu, prefectul interimar, Nicusor Paduraru, a precizat ca achitarea TVA pentru contractele administratiei publice este un act de intrare in normalitate, desi pentru comune gasirea banilor pentru o taxa poate reprezenta diferenta dintre accesarea unor fonduri si renuntarea la ele. „A venit momentul ca primarii sa nu se mai comporte ca niste oameni care cumpara dintr-un supermarket, ci sa demonstreze ca sunt manageri. Sa nu mai fim romani, ci sa incepem sa fim europeni. Sa nu ne mai gasim scuze ca de fiecare data cineva sa ne ajute. Mai degraba as vrea sa vad din partea primarilor lista cu proiecte”, a afirmat Paduraru. Cu sau fara liste, Iasul va ramane in acest an din aderare doar cu paguba.

Sursa: Ziarul de Iasi

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *