Romania nu a coordonat niciun program de cercetare finantat de UE

Cercetarea romaneasca nu a reusit sa recupereze decat 45% din banii cu care a contribuit la FP6, ultimul program de cercetare al Uniunii Europene, aflat la moment de bilant. O alta nota proasta pentru cercetarea autohtona este faptul ca niciunul dintre cei 227 de participanti romani nu au reusit sa aiba rol de coordonator in vreun proiect de cercetare, din cele 317 la care au participat.

Conform unui studiu realizat de Zenit GmbH (Germania), participantii romani la FP6 – institute de cercetare, companii si autoritati publice – au reusit sa atraga doar 20,23 de milioane de euro, 45 la suta din banii cu care am contribuit. Gradul de recuperare al banilor este diferit pe cele sapte axe prioritare de cercetare ale programului.

Cei mai tari suntem in nanotehnologie, unde am reusit sa recuperam 65% din fonduri, in tehnologiile societatii informationale – unde gradul de recuperare este 38% -, si in proiectele de dezvoltare durabila si mediu – unde am recuperat 35% din bani. Proiectele de cercetare in aeronautica au reusit sa recupereze 23% din fondurile cu care am contribuit. Cel mai prost stam cu proiectele destinate stiintelor vietii – grad de recuperare 5,5% – si in domeniul alimentar, unde am recuperat numai 13,6% din bani.

Constantin Enachioiu, consilier in cadrul Autoritatii Nationale de Cercetare stiintifica, spune ca Life este un domeniu de cercetare in care nu am avut traditie, situatia fiind mai favorabila in alte domenii unde am mostenit o situatie mai buna. Anton Anton, presedintele ANCS, recunoaste ca am avut un start lent in FP6, iar acest bilant negativ se datoreaza in primul rand anilor de subfinantare cronica a cercetarii. Una din restrictii a fost cea legata de salarizarea cercetatorilor romani in FP6, care nu putea depasi 1.500 de euro lunar. Problema a fost corectata printr-o recenta hotarare de guvern, salarizarea competitiva a cercetatorilor urmand sa majoreze gradul de recuperare. Michael Guth, autorul studiului, remarca putinatatea participarilor din industrie (43 de participari), dar si faptul ca romanii nu au coordonat nici un proiect de cercetare. „Mi-as fi dorit sa avem un coordonator; dar trebuie sa vorbeasca bine engleza si sa stie sa gestioneze bine banii europeni”, puncteaza Anton Anton.

Studiul comparativ facut de nemti arata in cifre diferenta dintre performanta cercetarii nationale si ceea ce au reusit sa faca ungurii si polonezii. Astfel, daca in stiintele vietii (prioritatea Life) nu am reusit sa atragem decat 30 de euro la 1000 de locuitori, ungurii au luat 1245 euro (de 40 de ori mai mult), iar polonezii 292 euro (de 10 ori mai mult). „Am discutat cu medicii si spun ca n-au avut aparatura”, explica presedintele ANCS. Pe tehnologiile societatii informationale am luat 334 euro la mia de locuitori, in timp ce ungurii au reusit 2465 euro (de 7 ori mai mult), iar polonezii 773 euro (dublu). La nanotehnologii, unde stam cel mai bine ca grad de recuperare, tot am atras de trei ori mai putin ca ungurii si polonezii. in domeniul alimentar, unde se tot vorbeste de restructurare si de introducerea standardelor europene, am atras 22 de euro la mia de locuitori, de 25 de ori mai putin ca ungurii (563 euro), si de 13 ori mai putin ca polonezii. Pe axa dezvoltarii durabile am atras 185 de euro la mia de locuitori, fata de 865 ungurii si 488 polonezii.

Anton Anton spune ca aceste rezultate comparative arata pozitia de izolare a cercetarii nationale si reflecta letargia in care inca se complac multi cercetatori. Cercetarea pe domeniile alimentare – de ex. Academia de stiinte Agricole si Silvice – este ancorata inca in proiecte de cercetare vechi, neviabile, si care nu sunt finantate de programele cadru. „Ei se concentreaza inca pe agricultura intensive, hibrizi de porumb si mar, neglijand siguranta alimentara si alimentele, finantate din bani europeni”, spune Anton Anton.

Sursa: Adevarul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *