2.000.000.000 euro, bani pierduti din fondurile europene

Gradul de absorbtie a fondurilor alocate de UE prin programele ISPA a fost de numai 11,6% pana la inceputul anului trecut.

Cotele de absorbtie a fondurilor europene au ramas, in continuare, nesatisfacatoare in Romania, a declarat raportorul pentru Romania al Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, Gunther Krichbaum. Oficialul german a sustinut faptul ca Romania mai are foarte multe de facut in ceea ce priveste domeniul absorbtiei fondurilor europene.

Suma alocata platilor aferente programelor finantate nerambursabil se ridica la un nivel de 2,250 miliarde euro. „Daca gradul de absorbtie al Romaniei ar fi fost de peste 90%, atunci acest lucru nu ar fi fost un subiect critic in raportul Comisiei Europene”, a precizat Krichbaum.

Dupa sase ani de la semnarea primelor memorandumuri de finantare, Romania nu a reusit sa-si creeze un cadru de implementare functionabil si eficient, arata ultimul audit al Curtii de Conturi privind alocarea fondurilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii si a mediului din tara noastra. Atragerea banilor de la Bruxelles a fost caracterizata printr-o slaba capacitate de absorbtie din partea statului roman, astfel ca, din totalul fondurilor puse la dispozitie, Bucurestiul nu a reusit sa cheltuie decat 262,1 milioane euro. Potrivit auditorilor, institutiile abilitate sa implementeze programele ISPA, Fondul National de Preaderare si Autoritatea de Management din cadrul Ministerului de Finante, nu au reusit sa se organizeze astfel incat absorbtia fondurilor venite de la Bruxelles sa fie cu mult mai mare.

In perioada anilor 2000-2006, Romania a beneficiat de o finantare neramburabila de 270 milioane de euro pentru fiecare an, situandu-se din punctul de vedere al alocarii fondurilor de catre Comisia Europeana pe locul doi dupa Polonia. Pana la inceputul anului 2006, tara noastra a incheiat 64 de memorandumuri de finantare pentru implementarea proiectelor din domeniul mediului si al transporturilor, dar si pentru asistenta tehnica aferenta celor doua domenii. Astfel, valoarea totala a cheltuielilor eligibile aprobate pentru aceste proiecte a caror sursa de finantare a fost asigurata atat de Uniunea Europeana, cat si de Romania a atins un nivel de peste 2,7 miliarde euro. Din aceasta suma, Comisia Europeana a asigurat finantarea cu doua miliarde euro, in timp ce bugetul de pe malurile Dambovitei a pus la „bataie” 716 milioane de euro.

Pana la sfarsitul anului 2005, Fondul National de Preaderare din cadrul Ministerului Finantelor a cerut de la Comisia Europeana un total de 408,7 milioane de euro. Din aceasta suma, cererea din partea romana pentru programele de mediu au totalizat 187,4 milioane euro, in timp ce pentru programele de transport, Bucurestiul a vrut 210 milioane de euro. Numai ca nivelul acceptat de Bruxelles pentru programele ISPA a fost cu putin mai mic, adica 373,5 milioane euro, suma reprezentand nivelul fondurilor intrate in conturile romanesti. Cheltuirea banilor destinati dezvoltarii s-a dovedit insa o problema reala pentru administratia de pe malurile Dambovitei si asta pentru ca nivelul cheltuielilor efective a fost cu mult mai mic fata de banii trimisi de Comisia Europeana. Astfel, pentru proiectele destinate mediului, Romania a cheltuit doar 57 de milioane de euro, fata de cele 175,7 milioane transferate de Comisia Europeana. Nici la capitolul transport, absorbtia fondurilor nu a fost cea adecvata, banii cheltuiti de administratia romana atingand doar un nivel de 72,6 milioane de euro.

In privinta cheltuielilor pentru asistenta tehnica de implementare a proiectelor ISPA, Romania a cheltuit doar patru milioane de euro, desi nivelul transferat de Comisia Europeana a fost de aproximativ zece milioane euro.

Potrivit auditului privind cheltuirea fondurilor europene, cea mai mare parte a banilor europeni au fost cheltuiti in baza memorandumurilor de finantare sub forma de avansuri. Astfel ca, daca cererea financiara a Romaniei s-a situat la un nivel de finantare de 408 milioane euro, cheltuielile efectuate au fost de doar 134,4 milioane euro, gradul de absorbtie fiind de doar 32%.

Actiunile de audit ale Curtii de Conturi au scos la iveala ca, pe langa problemele legate de sistemul de organizare si functionare, au existat si aspecte privind nereguli financiare. Mai exact este vorba despre plati neeligibile, pe care autoritatile din cadrul Ministerului de Finante ar trebui sa le recupereze in vederea reconstituirii fondurilor. Ca urmare a neregulilor inregistrate in timp, Comisia Europeana blocase temporar platile ISPA pentru Bucuresti intrucat acesta nu raspunsese unor prevederi ale UE referitoare la functiile de audit extern. Comisia Europeana a reluat efectuarea platilor o data cu infiintarea Autoritatii de Audit, organism responsabil cu indeplinirea celor trei functii de audit.

Sursa: Adevarul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *