Examenul fondurilor si UE-8

Dupa entuziasmul anterior aderarii la Uniunea Europeana, euroscepticismul a castigat tot mai mult teren. Si polonezii, cehii, ungurii sau cetatenii tarilor baltice, in general UE-8, au avut reactii asemanatoare dupa integrare.

La un an de la acest eveniment, care a avut loc pe 1 mai 2004, economiile nou-venitilor intrasera deja intr-o faza in care ritmul de crestere economica se incetinise, cresterea preturilor nu putea fi tinuta sub control, iar nemultumirile oamenilor erau din ce in ce mai evidente.

In Cehia au aparut serioase disensiuni in sanul societatii din cauza
cheltuielilor extrem de mari pe care guvernul a fost nevoit sa le faca. In primul an, nu mai putin de 3% din PIB-ul tarii a fost alocat investitiilor de mediu.

In tara vecina, Ungaria, integrarea a fost insotita de o crestere accentuata a salariilor. Reversul medaliei a fost ca multi investitori au decis sa plece si sa-si realoce productia. Nici industria alimentara nu a avut o soarta mai buna, pentru ca foarte multe unitati au fost nevoite sa-si inchida portile. Asa se face ca eurobarometrele realizate in cele opt state integrate in 2004 aratau ca situatia nu era prea roz. Principalele griji ale oamenilor erau preturile mari, cresterea coruptiei, starea precara a sistemului de sanatate, cat despre cresterea nivelului de trai, nimeni nu se astepta sa se intample ceva spectaculos in perioada urmatoare.

In ciuda nemultumirilor sociale, mai mari sau mai mici, de la tara la tara, noile state membre reuseau totusi sa prezinte un bilant pozitiv la un an de la integrare. Astfel, cresterea economica in tarile noi si-a pastrat ritmul superior fata de vechile state, ele avand o crestere medie de 5%, iar cele trei tari baltice – Lituania, Letonia si Estonia – au inregistrat cele mai mari rate de crestere economica: 6,7, 8,5 si, respectiv, 6,2%.

Si volumul investitiilor in noile tari membre a fost mai mare fata de 2003, iar potrivit Eurostat, companiile din UE-15 au investit 13,8 miliarde de euro in 2004 in noile tari UE, aproape dublu fata de cele sapte miliarde investite in 2003.

Influxurile de investitii straine directe au fost insa suficient de mari in ultimii ani pentru a finanta deficitele de cont curent si capital, in Cehia, Estonia si Polonia. Au existat insa si multe neimpliniri: transferurile banesti nete dinspre Bruxelles, care s-au ridicat in primul an la mai putin de un procent din suma produselor interne brute ale celor opt tari central- si est-europene. Cauza a fost, dupa parerea analistilor, slaba pregatire a celor opt pentru a face fata sistemului complex de acordare a fondurilor structurale. Pe de alta parte, conform unui studiu dat publicitatii de catre Banca Mondiala spre sfarsitul anului trecut, cele opt state se confruntau anul trecut cu o cota relativ ridicata a somajului pe termen lung (someri de mai mult de 12 luni).

Sursa: Romania Libera

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *