Noi proceduri de acordare a fondurilor UE impuse de aderarea Romaniei

Deputatii europeni sustin ca extinderea Uniunii Europene nu se mai poate realiza fara sa fie afectata eficienta actualelor politici de coeziune. Iar o parte dintre deputatii Parlamentului European pledeaza pentru criterii mai stricte in acordarea fondurilor structurale.

La aproape patru luni de la data aderarii la UE, oficialii Comisiei Europene nu pot spune care este impactul integrarii Romaniei si Bulgariei asupra bugetului UE. Acesta este si motivul pentru care Pieper Markus, membru al Partidului Popular European Crestin Democrat, a prezentat Parlamentului European un studiu ce evalueaza consecintele posibilelor aderari ale Turciei, Croatiei, Fostei Iugoslave a Macedoniei (FYROM) si a Balcanilor occidentali (Albania, Bosnia-Hertegovina, Serbia si Muntenegru, inclusiv Kosovo).

Autorul studiului subliniaza faptul ca, odata cu aderarea Romaniei si Bulgariei, Comisia Europeana a adoptat noi reglementari privind solicitarea de credite din fondurile structurale.

Prin aderarea Romaniei si Bulgariei, suprafata UE-25 eligibila pentru fondurile structurale a crescut cu 9% si populatia sa cu 6%, in timp ce produsul intern brut pe cap de locuitor a scazut cu 5%. Iar prin aderarea Croatiei, suprafata UE-27 ar creste cu 1,3%, populatia sa cu 0,9%, in timp ce PIB-ul pe cap de locuitor ar scadea cu 0,6%. Totodata, prin aderarea Turciei, suprafata UE-27 ar creste cu 18,3%, iar populatia sa cu 14,7%, in timp ce PIB-ul pe cap de locuitor ar scadea cu 10,5%. Prin aderarea altor state din Balcanii occidentali, suprafata UE-27 ar creste cu 4,8%, iar populatia sa cu 4%, in timp ce PIB-ul pe cap de locuitor ar scadea cu 3,5%.

Astfel, in eventualitatea continuarii procesului de extindere a Uniunii Europene, UE vrea beneficii mai mari de pe urma finantarilor acordate.

Deputatii considera ca pentru a face dovada capacitatii sale de integrare, Uniunea trebuie sa fie in masura sa-si atinga obiectivul de coeziune sociala, economica si teritoriala, tinand cont de realitatile bugetare. In consecinta, ei considera necesar ca in momentul aderarii fiecarei tari candidate sa se decida daca Uniunea are capacitatea financiara de a integra statul in cauza. In plus, UE ar trebui sa primeasca mai multe beneficii de pe urma finantarilor pe care le acorda, mai ales in cazul regiunilor care primesc ajutoare banesti mai multi ani la rand.

Totodata, Comisia Europeana ar trebui sa stabileasca o perioada maxima de timp in care acorda finantari. Asta pentru ca in unele regiuni sarace creditele acordate nu si-au atins scopul, iar banii europeni au fost irositi. De aceea, autorul raportului sustine adoptarea unor sanctiuni mai drastice in cazul in care sunt dovedite abuzuri, precum si proceduri mai eficiente de recuperare a fondurilor.

Deputatii invita Comisia Europeana sa prezinte o analiza de impact detaliata, pentru a face posibila o evaluare corespunzatoare a tuturor efectelor aderarii Romaniei si Bulgariei asupra politicii structurale. Totodata, ei indeamna Comisia Europeana sa se asigure ca, in cadrul viitoarelor programe de competitivitate regionala si de cooperare teritoriala, finantarea se va concentra mai mult pe europenizarea economiei regionale.

Cele zece state care au aderat la UE in 2004 au reusit, in perioada 1997-2005, sa isi majoreze venitul de la un nivel de 44% din media UE-15 la circa 50% din media UE-15. Totusi, Comisia Europeana considera ca abia in 2040, cele zece state central europene vor ajunge sa aiba un venit de circa 75% din cel al tarilor cu economii mature. Iar unii economisti spun ca acest proces ar putea fi si mai lung, din moment ce ar putea trece si prin perioade de recesiune.

Astfel, raportul PIB/locuitor in Romania a fost, anul trecut, de numai 4.200 euro, adica mai putin de jumatate din nivelul inregistrat in statele central-europene si mult sub tinta de 27.600 euro inregistrata in UE-15. Iar estimarile Comisiei Nationale de Prognoza indica faptul ca abia in 2013 vom ajunge la un PIB/locuitor de peste 10.000 euro.

Sursa: Adevarul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *