„Baietii destepti” ai fondurilor structurale

Interimatul presedintelui Nicolae Vacaroiu la Cotroceni – intr-un moment de maxima galagie pe scena politica – le-a adus „baietilor destepti” o noua lege, ajustata fix pentru fondurile structurale. Ea va inlesni alegerea „pe spranceana” numai a operatorilor economici cu relatii foarte puternice in mediul politic. Aplicantii nedoriti la masa fondurilor structurale europene vor putea fi „opriti” prin intermediul Consiliului de Supraveghere a Contestatiilor, controlat politic, sustin unii specialisti
in achizitii publice. Totul este ca si aranjat: a fost modificata Legea nr. 337/2006, de atribuire a contractelor de achizitie publica.

Rezultatul acestor modificari este Legea nr. 128/2007, publicata in Monitorul Oficial nr. 309 din 9 mai 2007, prin care contestatiile la atribuirea contractelor pot fi controlate politic. Daca legea nu va fi modificata, beneficiarii vor fi clientii partidelor politice din legislativele si guvernele aflate in functie incepand din momentul aplicarii acestor noi metode de atribuire a contractelor de achizitie publica, sustin reprezentanti ai oamenilor de afaceri. Rolul acestei legi ar fi acela de a se putea „cerne” dosarele aplicantilor pentru fondurile structurale, prin parghia contestatiilor. „Este o lege pentru baietii destepti!”, sustine Pavel Marculet, de la Asociatia Specialistilor in Achizitii Publice din Romania. „Este pentru cei care vor merge la licitatiile de atribuire a contractelor de zeci si sute de milioane de euro, cum ar fi, de exemplu, cele pentru autostrazi. Daca se prezinta trei firme, dintre care una are o intelegere si ea trebuie sa castige, castiga, contra unui cont, probabil in strainatate, personal sau pentru vreun partid”, spune Marculet. Altfel spus, cei nedoriti vor fi refuzati pe motiv ca „nu vor avea dosare bine intocmite”. Acest lucru va fi inlesnit impreuna cu o alta „parghie legislativa”, care este Ordonanta de Urgenta nr. 30/2006 privind verificarea atribuirii contractelor de achizitie publica, aflata in plin proces de modificare in Parlament. Aceasta ordonanta a fost modificata doar de Camera Deputatilor, decizionala, in sensul de a lasa usa deschisa spre fondurile europene numai pentru clientii agreati – interpreteaza unii specialisti in achizitii publice. Lucrurile mai pot fi indreptate, deoarece legea de aprobare a ei nu a fost promulgata de presedintele Basescu, ci retrimisa Parlamentului spre reexaminare, la 05.12.2006. Pentru corectare, exact din acest motiv.

Dupa cum se stie, dosarele aplicantilor trebuie sa strabata o procedura stricta, stabilita de legislatia europeana, pana la momentul in care potentialii beneficiari ajung sa primeasca OK-ul pentru finantarea proiectelor lor din fondurile structurale. Intre primii pasi, obligatorii, este si asa-numitul control ex-ante, efectuat, in cazul Romaniei, de Ministerul Finantelor, desemnat prin Ordonanta de Urgenta nr. 30/2006 sa verifice contractele de lucrari si de concesiune de lucrari si acordurile-cadru incheiate in vederea atribuirii contractelor cu valorile mentionate. Daca Senatul a votat ordonanta in forma trimisa de Guvern, Camera Deputatilor a introdus mai multe amendamente, intre care desemnarea Ministerului Finantelor sa verifice etapele procesului de achizitie publica dupa publicarea anuntului de participare si desemnarea castigatorului si pana la atribuirea si semnarea contractului. Inainte si intre aceste etape nu s-ar mai face nici o verificare. Specialistii in achizitii publice spun ca, astfel, se deschide usa spre fonduri numai pentru „clientii agreati”, deoarece controlul ex-ante ar trebui facut inainte. Potrivit Comisiei Europene, sistemul de atribuire a contractelor de achizitii publice trebuie sa ofere garantii operatorilor economici, printr-un control prealabil angajamentului lor contractual si prin responsabilizarea tuturor partilor implicate. Or, prin verificarea doar dupa desemnarea castigatorului – asa cum cere Camera Deputatilor – se incalca angajamentul asumat de Romania la Uniunea Europeana. Dupa reexaminare, Senatul a adoptat, a doua oara, ordonanta in forma initiala primita de la Guvern, in timp ce, la Camera Deputatilor, s-a solicitat plenului ca ordonanta sa fie trimisa si la Comisia pentru industrii, condusa de deputatul PSD Iulian Iancu, pentru raport suplimentar. Acolo a si ramas, deocamdata.

Specialistii in achizitii publice sustin ca rolul Legii nr. 128/2007, asa cum a fost ea conceputa, este ca dosarele aplicantilor neagreati sa fie „oprite” in momentul judecarii contestatiilor la Consilul National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC). Legea 128/2007 trece CNSC in subordinea Parlamentului, iar la controlul politic asupra acestei institutii s-a ajuns prin numirea presedintelui CNSC dintre membrii Consiliului, la propunerea unei comisii parlamentare, care exercita controlul asupra activitatii CNSC. Mandatul presedintelui CNSC a fost marit la 5 ani, de la 3, cat fusese stabilit prin Hotararea de Guvern din 14 iunie 2006. Este important pentru ca, daca un partid politic sau doua ajung la guvernare si prind doua mandate, consecutive, au un presedinte la CNSC care poate „prinde” si el o continuitate de 10 ani, timp in care va „executa” politic toate contestatiile. Daca se mai ia in calcul si faptul ca trei dintre cei 21 de membri ai Consiliului sunt numiti tot de presedintele CNSC, atunci controlul politic este, evident, asigurat – isi exprima temerea specialistii in achizitii.

Initiativa de trecere a CNSC sub controlul Parlamentului a apartinut deputatului PNL Mircea Ciopraga, care a depus la 30 octombrie 2006 o propunere legislativa cerand modificarea Ordonantei de Urgenta nr. 34/2006 adoptata prin Legea 337/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica. Propunerea lui Ciopraga avea doar un singur articol, prin care cerea ca CNSC sa prezinte – anual sau la solicitarea Parlamentului – un raport de activitate, „pentru a deveni un organism total independent, caruia sa i se adreseze, fara rezerve, orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori interes legitim”, in materia achizitiilor publice.

Dar subordonarea politica a fost facuta prin amendamentele Comisiei pentru industrii, condusa de deputatul PSD Iulian Iancu si aprobata de plenul deputatilor. Asa a rezultat Legea nr. 128/2007. Guvernul nu a aprobat o astfel de lege si a instiintat Parlamentul la data de 12.12.2006.

Unii oameni de afaceri romani se tem de faptul ca vor fi scosi din carti in cazul participarii la licitatii alaturi de firme mari, europene, si nu numai. Principiul de baza este ca legea nu trebuie sa interzica participarea nimanui la procesul de accesare a fondurilor europene. Investitorilor romani li se spune ca trebuie sa intre intr-o competitie deschisa. Altfel spus, firmele romanesti nu pot fi favorizate, pentru ca trebuie sa existe un tratament egal pentru toti si trebuie asigurata libera concurenta.

Sursa: Romania Libera

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *