Firmele romanesti pot obtine finantari pentru aplicarea etichetei ecologice

Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB) a organizat seminarul cu tema „Imbunatatirea performantei de mediu a activitatilor economice – Ecoetichetare si Ecodesign”.

Seminarul a fost sustinut de specialisti de la Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, Ministerul Economiei si Finantelor, precum si de catre un expert al Comisiei Europene pe probleme de etichetare ecologica.

Potrivit expertului Dagmar Diwok, la nivelul Uniunii Europene, in luna februarie a acestui an, eticheta ecologica era acordata unui numar de 368 firme, pentru circa 2.500 de articole clasificate in 25 de grupe de produse si servicii. Cu doar 5% cota de piata la nivel european, produsele si serviciile etichetate ecologic inregistreaza economii substantiale in ceea ce priveste consumul de electricitate, de apa si reducerea emisiilor de dioxid de carbon. In UE eticheta ecologica este compusa dintr-un simbol grafic (o floare) insotit de informatii privind motivele pentru care acelui produs i s-a acordat eticheta ecologica. In prezent „floarea” are o raspandire neuniforma la nivelul Uniunii Europene, atat din cauza politicilor diferite de la stat la stat, cat si din cauza existentei unor etichete ecologice nationale, un exemplu fiind Germania, care utilizeaza „ingerul albastru”. Cu toate acestea, expertul UE a subliniat cresterea exponentiala a numarului de firme care au adoptat „floarea”.

Etichetarea ecologica este practicata in state de pe toate continentele. Dintre etichetele ecologice cele mai cunoscute la nivel global se pot mentiona: „lebada nordica” in Suedia, Finlanda, Norvegia si Islanda, „eco mark” in Japonia sau „green seal” in SUA.

Eticheta ecologica se acorda in baza unui set de criterii care analizeaza impactul produsului sau al serviciului asupra mediului pe tot parcursul ciclului sau de viata. Desi obtinerea etichetei ecologice nu este obligatorie in statele membre UE, producatorii, distribuitorii si furnizorii de servicii sunt incurajati sa indeplineasca setul de criterii pentru obtinerea „florii”, in contextul preocuparilor sustinute ale UE pentru reducerea efectului de sera si a poluarii mediului ambiant.

Desi in Romania, existenta etichetei ecologice nu este o conditie pentru achizitiile publice, la nivelul UE se pune accent pe „achizitiile publice verzi”, astfel ca sunt preferate produsele cu eticheta ecologica.

In Romania, tariful pentru procesarea cererii de acordare a etichetei ecologice este de 300 euro pentru produse si 100 euro pentru servicii, la care se adauga costurile de intocmire a dosarului si de testare si verificare a produselor in cadrul unor laboratoare acreditate. Cei ce doresc sa-si eticheteze ecologic produsele sau serviciile pot obtine sprijin din partea Ministerului Economiei si Finantelor. Astfel, in cadrul Programului de crestere a competitivitatii produselor, se pot obtine finatari pe o perioada de 3 ani, pentru IMM-uri finantarea publica ajungand la 65%. De asemenea, se percepe un tarif anual de 0,15% din volumul anual al vanzarilor produsului ce a obtinut eticheta ecologica.

Potrivit reprezentantului Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, pana in prezent in Romania a fost acordata eticheta ecologica doar pentru textile si pentru saltele de pat, desi in sistemul de etichetare ecologica sunt incluse produse si servicii variate, pornind de la aparate frigorifice, masini de spalat rufe, masini de spalat vase, calculatoare portabile, amelioratori pentru sol si substraturi de cultura, detergenti pentru masini de spalat vase si pentru spalare manuala, detergenti universali si detergenti pentru grupuri sanitare, incaltaminte, textile, lacuri si vopsele, saltele de pat, lampi electrice, hartie copiativa si hartie grafica, hartie absorbanta, televizoare, aspiratoare, lubrifianti si pana la servicii pentru cazare turistica si servicii de camping. De asemenea sunt vizate de legislatia referitoare la eco-design echipamentele de incalzire si de incalzire a apei, sistemele de motoare electrice, birotica si sistemele de iluminat in sectoarele domestic si tertiar, electrocasnicele, electronicele de larg consum.

Evenimentul s-a inscris in programul de pregatire post-aderare a mediului de afaceri, lansat la sfarsitul anului trecut de Camera bucuresteana. Dupa cum a subliniat in deschiderea lucrarilor seminarului Ancuta Conta, director general adjunct in cadrul CCIB, programul, axat pe trei subiecte prioritare – cresterea gradului de absorbtie a fondurilor structurale, protectia mediului si siguranta alimentara – este pus in practica prin organizarea de cursuri, seminarii si conferinte, precum si prin furnizarea de cat mai multe informatii de calitate privind legislatia la nivelul UE.

Sursa: Redactie Finantare.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *