Strategia europeana in domeniul viticulturii – vin mai putin, dar mai de calitate – este respinsa de producatorii din Romania, care o considera o cale sigura catre faliment. Romania va trebui sa defriseze o suprafata importanta, de peste 15.000 de hectare pana in 2014
La incepul lunii iulie, Comisia Europeana a promulgat un proiect privind reforma de organizare a pietei comune din sectorul viticol. Proiectul, aflat in prezent in dezbatere publica, isi propune sa produca o scadere a productiei de vin la nivelul UE si totodata o crestere a calitatii vinului.
Principalele masuri prevazute de CE, si care ar urma sa intre in vigoare de la inceputul anului viitor, vizeaza eliminarea zaharului din vin, in scopul imbunatatirii calitatii produsului, reducerea si chiar anularea subventiilor pentru productia de must si reducerea suprafetelor cultivate cu aproximativ 200.000 de hectare. Masurile, in marea lor majoritate, ii nemultumesc pe producatorii romani de vinuri, care cred ca odata cu implementarea acestor reglementari, falimentul le va bate la usa.
Subventiile acordate de UE pentru Romania sunt insuficiente, in conditiile in care producatorii de vin sunt in plin proces de retehnologizare. In plus, reducerea suprafetelor viticole va afecta puternic productia. Iar masura eliminarii zaharului din vin ar putea aduce declasificarea multor vinuri. Comisia Europeana sustine insa procesul de reforma, fara de care piata europeana a vinului ar intra intr-o criza profunda de supra-productie.
Printre cele mai importante masuri stabilite de UE se afla eliminarea zaharului din vin. Astfel, vinul nu ar mai fi diluat, iar calitatea produsului ar creste. In plus, s-ar reduce foarte mult productia. Producatorii romani de vin sunt insa de alta parere. Ei considera ca eliminarea zaharului ar putea distruge aceasta piata, productia ar scadea, calitatea ar avea de suferit, iar preturile ar creste.
Pozitia producatorilor de vinuri din Romania este sustinuta si la nivel oficial. Ministrul Agriculturii, Decebal Traian Remes, a subliniat importanta facilitarii integrarii Romaniei si Bulgariei in sectorul comunitar al vinului, accentuand importanta mentinerii unui buget separat pentru finantarea masurilor din cadrul sectorului viti-vinicol, mentinerea posibilitatii adaosului de zahar si pastrarea celor mai bune traditii in productia comunitara a vinului.
Germania, Austria, Ungaria, Franta si Spania sustin pozitia Romaniei, considerand ca vinurile pe care le produc sunt de calitate. Renuntarea la adaosul de zaharoza ar insemna mai mult timp necesar fermentarii si ar duce la cresterea pretului vinului produs in spatiul comunitar.
Unii producatori afirma ca oficialii europeni urmaresc sa distruga companiile romanesti de profil. Conform planului european de reforma a vinului, UE va aloca Romaniei anual subventii intr-un procent de 4% (circa 40 mil.euro pana in 2014). Totalul subventiilor la nivel european depaseste 1,3 mld euro, mai mult de doua treimi din aceasta suma mergand catre Spania, Franta si Italia, principalii producatori de vinuri din Europa. Printre masurile cele mai contestate de producatorii de vin din toata Europa, inclusiv din Romania, se afla propunerea de defrisare a 200.000 de hectare de vii din toate tarile Uniunii Europene.
Romania va trebui sa defriseze o suprafata importanta, de peste 15.000 de hectare pana in 2014, mai cu seama ca multe din viile din Romania sunt hibride si nu respecta standardele UE.